ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5687/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5687/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința
civilă nr. 238 din 27 februarie 2007, pronunțată în dosarul nr. 1181/100/2007,
Tribunalul Maramureș a respins cererea formulată de reclamanta Direcția
Generală de Pașapoarte, în contradictoriu cu pârâtul P.N.A., având ca obiect restrângerea
dreptului la libera circulație.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul
Maramureș a reținut faptul că potrivit art. 2 din Protocolul IV al Convenției
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ratificată
de România, împreună cu protocoalele adiționale, prin Legea nr. 30/1994,
oricine se găsește legal pe teritoriul unui stat are dreptul să circule în mod
liber și să-și aleagă în mod liber reședința sa, exercitarea acestor drepturi
neputând face obiectul altor restrângeri, decât acelea care constituie măsuri
necesare într-o societate democratică pentru securitatea națională, siguranța
publică, menținerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecția
sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora.
În același sens, prima instanță a
arătat că este justificată restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți
ale persoanei și în raport de dispozițiile art. 53 din Constituția României.
Prin decizia civilă nr. 144/A din 26
aprilie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, s-a admis apelul declarat de
reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte, s-a schimbat sentința primei
instanțe, în sensul că s-a admis cererea reclamantei și s-a dispus restrângerea
dreptului la libera circulație a pârâtului P.N.A., pe teritoriul Republicii
Franceze, pe o perioadă de 6 (șase) luni, începând cu data de 26 aprilie 2007.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
apel a reținut, în esență, că pârâtul a fost returnat în baza unui acord de
readmisie, pentru ședere ilegală pe teritoriul unui stat membru al Uniunii
Europene și pentru muncă la negru, iar în cauză sunt îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 248/2005, pentru a se
putea dispune față de pârât restrângerea exercitării dreptului la libera
circulație în străinătate.
Cu privire la perioada pentru care
exercitarea dreptului la liberă circulație a pârâtului a fost limitată, sub
forma restrângerii sale, instanța de apel a avut în vedere faptul că această
măsură trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și că prin
această măsură nu se poate aduce atingere însăși existenței dreptului.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, criticând-o pentru
nelegalitate potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că în raport de
dispozițiile art. 27 din Directiva 2004/38/CE care prevăd că „Statele membre
pot restrânge libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii
Europene și a membrilor de familie, indiferent de cetățenie, pentru motive de
ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică”, simpla nerespectare a
condițiilor prevăzute de legea franceză referitoare la dreptul de ședere pe
teritoriul acestui stat a unui cetățean român nu poate fi încadrată în sfera
noțiunilor de ordine, siguranță sau sănătate publică, pentru a se putea admite
acțiunea de față.
În ședința publică din 13 septembrie
2007, instanța, din oficiu, a invocat excepția tardivității recursului,
excepție întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 39 alin. (4) din Legea
nr. 248/2005, termenul de declarare a căii de atac este de 5 zile de la
comunicare.
Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel Cluj decizia ce face obiectul prezentului recurs i-a fost comunicată la 3
mai 2007, fila 18 dosar apel, iar termenul de declarare a recursului s-a
împlinit la 9 mai 2007.
Or, Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Cluj a declarat prezentul recurs peste termenul legal, de 5 zile de la
comunicare, la 10 mai 2007.
În această situație, recursul
declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj este tardiv și se
respinge în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 144/A
din 26 aprilie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări
sociale pentru minori și familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 septembrie
2007.