ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1699/2008

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 15 din

31 ianuarie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală, în dosarul nr.

829/45/2007, s-a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii formulată de

petiționarul M.V. împotriva rezoluției nr. 268/P/2007 din 28 septembrie 2007

dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași.

A obligat petiționarul la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această

hotărâre prima instanță a reținut în fapt următoarele:

Petiționarul M.V. a formulat

plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, solicitând tragerea la

răspundere penală a magistratului judecător C.V. de la Judecătoria Pașcani și a

grefierului A.S. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 288 C. pen.,

289 C. pen., 246 C. pen., 247 C. pen., 248

1

C. pen. și 242 C. pen.,

deoarece având un proces pe rol la Judecătoria Pașcani, magistratul judecător a

constatat prezența sa în instanță, în calitate de reclamant, la termenul din 14

decembrie 2006 când a invocat incompatibilitatea judecătorului, fixându-se

termen la 8 februarie 2007.

La termenul din 8 februarie

2007, deși petiționarul a lipsit, grefierul de ședință a consemnat că acesta a

fost prezent, încheierea fiind semnată de judecător.

Urmare efectuării actelor

premergătoare, procurorul a constatat că această mențiune constituie o eroare

materială, nefiind îndeplinite elementele constitutive ale niciunei

infracțiuni.

Instanța de fond a apreciat

că soluția dispusă de procuror se află în afara oricărei critici și, pe cale de

consecință, plângerea formulată este nefondată.

Împotriva hotărârii

pronunțată de prima instanță a formulat recurs petiționarul M.V., solicitând

casarea acesteia și în cadrul rejudecării, admiterea plângerii și trimiterea

cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale.

Înalta Curte, examinând

recursul formulat în conformitate cu dispozițiile art. 385

14

C.

proc. pen. și art. 278

1

alin. (7) C. proc. pen., constată că acesta

este nefondat pentru următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 224

alin. (1) C. proc. pen., în vederea începerii urmăririi penale, organul de

urmărire penală poate efectua acte premergătoare.

Actele premergătoare au

menirea fie de a completa informațiile pe care organele de urmărire penală le

au cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, fie numai să verifice aceste

informații pentru a se putea stabili în legătură cu începerea urmăririi penale.

Prin efectuarea actelor

premergătoare, se poate preîntâmpina începerea urmăririi penale în cazuri

nejustificare, eliminându-se astfel posibilitatea apariției acelui cadru legal

în care pot fi dispuse anumite măsuri procesuale care, în final, s-ar dovedi nejustificate.

În cauza dedusă analizei,

Înalta Curte constată că mențiunea cuprinsă în încheierea de ședință din data

de 8 februarie 2007, întocmită în dosarul nr. 4896/866/2006 de către grefierul

de ședință A.S. și semnată de judecătorul cauzei C.V., în sensul că recurentul

M.V., a fost prezent, în realitate fiind lipsă la acel termen, constituie o

eroare materială evidentă ce nu poate atrage incidența legii penale.

Urmare sesizării

Tribunalului Iași cu privire la acest aspect, de către petiționar, prin adresa nr.

144/ BP din 29 iunie 2007, i s-a comunicat faptul că grefiera A.S., din eroare

a consemnat că „se prezintă recurentul M.V. deși acesta a lipsit la termenul

din 8 februarie 2007”.

În atare condiții, în mod

corect s-a apreciat că lipsește latura subiectivă a infracțiunii de fals

intelectual prevăzută de art. 289 C. pen.

Prin aceste mențiuni nu s-a

produs un prejudiciu, cauza fiind soluționată pe fond la un termen ulterior,

părțile având posibilitatea să se prezinte și să-și susțină pricina.

În privința celorlalte fapte

reținute, din actele premergătoare nu a rezultat indiciile săvârșirii vreuneia dintre

infracțiunile menționate de petiționar în plângerea sa.

Pe cale de consecință, se

constată că procurorul a dispus în mod corect neînceperea urmăririi penale față

de făptuitoarele C.V. și A.S., conform dispozițiilor art. 228 C. proc. pen.,

raportat la art. 10 lit. a) și d) C. proc. pen.

Așa fiind, în temeiul

dispozițiilor art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul M.V.

Conform art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de petiționarul M.V. împotriva sentinței penale nr. 15 din 31

ianuarie 2008 a Curții de Apel Iași, secția penală.

Obligă recurentul petiționar

la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică,

azi 15 mai 2008.