ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1699/2008

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 15 din 31 ianuarie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală, în dosarul nr. 829/45/2007, s-a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii formulată de petiționarul M.V. împotriva rezoluției nr. 268/P/2007 din 28 septembrie 2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași. A obligat petiționarul la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în fapt următoarele: Petiționarul M.V. a formulat plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, solicitând tragerea la răspundere penală a magistratului judecător C.V.

de la Judecătoria Pașcani și a grefierului A.S. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 288 C. pen., 289 C. pen., 246 C. pen., 247 C. pen., 248 1 C. pen. și 242 C. pen., deoarece având un proces pe rol la Judecătoria Pașcani, magistratul judecător a constatat prezența sa în instanță, în calitate de reclamant, la termenul din 14 decembrie 2006 când a invocat incompatibilitatea judecătorului, fixându-se termen la 8 februarie 2007. La termenul din 8 februarie 2007, deși petiționarul a lipsit, grefierul de ședință a consemnat că acesta a fost prezent, încheierea fiind semnată de judecător. Urmare efectuării actelor premergătoare, procurorul a constatat că această mențiune constituie o eroare materială, nefiind îndeplinite elementele constitutive ale niciunei infracțiuni.

Instanța de fond a apreciat că soluția dispusă de procuror se află în afara oricărei critici și, pe cale de consecință, plângerea formulată este nefondată. Împotriva hotărârii pronunțată de prima instanță a formulat recurs petiționarul M.V., solicitând casarea acesteia și în cadrul rejudecării, admiterea plângerii și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale. Înalta Curte, examinând recursul formulat în conformitate cu dispozițiile art. 385 14 C. proc. pen. și art. 278 1 alin. (7) C. proc. pen., constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente. Potrivit dispozițiilor art. 224 alin. (1) C. proc. pen., în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare.

Actele premergătoare au menirea fie de a completa informațiile pe care organele de urmărire penală le au cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, fie numai să verifice aceste informații pentru a se putea stabili în legătură cu începerea urmăririi penale. Prin efectuarea actelor premergătoare, se poate preîntâmpina începerea urmăririi penale în cazuri nejustificare, eliminându-se astfel posibilitatea apariției acelui cadru legal în care pot fi dispuse anumite măsuri procesuale care, în final, s-ar dovedi nejustificate. În cauza dedusă analizei, Înalta Curte constată că mențiunea cuprinsă în încheierea de ședință din data de 8 februarie 2007, întocmită în dosarul nr. 4896/866/2006 de către grefierul de ședință A.S.

și semnată de judecătorul cauzei C.V., în sensul că recurentul M.V., a fost prezent, în realitate fiind lipsă la acel termen, constituie o eroare materială evidentă ce nu poate atrage incidența legii penale. Urmare sesizării Tribunalului Iași cu privire la acest aspect, de către petiționar, prin adresa nr. 144/ BP din 29 iunie 2007, i s-a comunicat faptul că grefiera A.S., din eroare a consemnat că „se prezintă recurentul M.V. deși acesta a lipsit la termenul din 8 februarie 2007”. În atare condiții, în mod corect s-a apreciat că lipsește latura subiectivă a infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. Prin aceste mențiuni nu s-a produs un prejudiciu, cauza fiind soluționată pe fond la un termen ulterior, părțile având posibilitatea să se prezinte și să-și susțină pricina.

În privința celorlalte fapte reținute, din actele premergătoare nu a rezultat indiciile săvârșirii vreuneia dintre infracțiunile menționate de petiționar în plângerea sa. Pe cale de consecință, se constată că procurorul a dispus în mod corect neînceperea urmăririi penale față de făptuitoarele C.V. și A.S., conform dispozițiilor art. 228 C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) și d) C. proc. pen. Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul M.V. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul M.V. împotriva sentinței penale nr. 15 din 31 ianuarie 2008 a Curții de Apel Iași, secția penală. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 mai 2008.