ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 52/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Hotărârile nr. 959, 962 și 966 din data de 25

septembrie 2008, hotărâri ce formează obiectul prezentului recurs, Plenul C.S.M.

a respins recurentelor contestațiile formulate împotriva Hotărârilor nr. 241,

254, respectiv 258 din data de 18 septembrie 2008 a Secției pentru Procurori a C.S.M.

Prin Hotărârile nr. 258, nr.

241 și 254 din 18 septembrie 2008 ale secției pentru procurori din cadrul C.S.M.

au fost soluționate, contestațiile formulate de recurentele R.R.E., B.C. și O.G.N.,

împotriva Hotărârilor nr. 128/2008, nr. 94/2008 și nr. 103/2008 ale Comisiei de

organizare a concursului pentru promovare în funcții de execuție a

judecătorilor și procurorilor din data de 5 octombrie prin care au fost

respinse cererile acestora de înscriere la concursul de promovare în funcții de

execuție, pentru neîndeplinirea cerinței impusă de art. 44 alin. (1) coroborat

cu art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și

procurorilor republicată, cu modificările și completările ulterioare, sub

aspectul lipsei evaluării activității profesionale.

Pentru a pronunța aceste

hotărâri, Plenul C.S.M. a reținut, în esență, că potrivit art. 2 din Hotărârea

C.S.M. nr. 345/2008 „nu este posibilă efectuarea în cursul anului 2008 a primei evaluări a activității profesionale a judecătorilor și procurorilor care nu au împlinit

2 ani de la numirea în funcție la momentul declanșării actualei proceduri de

evaluare”, de asemenea „termenul de 2 ani de la numirea în funcție, la care se

referă art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 și art. 29 alin. (1) din

Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și

procurorilor, se calculează de la data numirii în funcția de judecător sau

procuror prin Decret al Președintelui României”.

Prin Hotărârea nr. 78 din 24

ianuarie 2008 a C.S.M. s-a dispus „ca prima evaluare a activității profesionale

a magistraților desfășurată potrivit dispozițiilor Regulamentului privind

evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, aprobat

prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 676/2007 se va desfășura începând cu data de

1 martie 2008”.

Regulamentul privind

evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, aprobat

prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 676 din 4 octombrie 2007 și Ghidul de

evaluare a activității profesionale a magistraților, aprobat prin Hotărârea nr.

10 din 17 ianuarie 2008, cu modificarea adusă prin Hotărârea nr. 80 din 24

ianuarie 2008, stabilesc cu valoare de principiu faptul că evaluarea, ca

activitate a comisiilor de evaluare (centralizare a datelor, întocmire a

procesului-verbal, etc.) se face într-o singură etapă (de regulă în luna

februarie), activitatea acestor comisii nefiind una permanentă.

În fine, Plenul C.S.M. a

reținut că este lipsit de relevanță faptul că Hotărârea nr. 345/2008 a

Consiliului Superior al Magistraturii este suspendată, având în vedere faptul

că art. 44 alin. (1) lit. a)) din Legea nr. 303/2004 impune condiția evaluării

pentru înscrierea la concurs.

Împotriva acestor hotărâri,

în temeiul dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, recurentele

R.R., B.C. și O.G., au declarat recurs, criticându-le pentru nelegalitate și

netemeinicie.

În motivarea recursului,

recurentele susțin că atât hotărârea Secției pentru procurori, cât și cea a

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, contravin principiului

constituțional fundamental al egalității în drepturi consacrat prin art. 16 din

Constituție și nu respectă nici măcar jurisprudența Plenului C.S.M.

Astfel, în aplicarea

principiului egalității în drepturi, Curtea Constituțională a statuat prin

nenumăratele sale hotărâri că este înfrânt acest principiu atunci când unor

situații de fapt identice le corespunde un tratament juridic diferit, fără a

exista o motivare obiectivă și rezonabilă.

Vechimea continuă în funcția

de procuror începe cu data de 1 octombrie 2003 – data începerii cursurilor la I.N.M., fiind identică cu cea a altor colegi procurori, cursanți la același institut din

același moment, printre care și numitele V.R. din cadrul Parchetului de pe

lângă Judecătoria Brașov și T.D. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria

Filiași.

Deosebirea constă în faptul

că la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București s-a decis

respectarea Hotărârii nr. 345/2008 a Plenului C.S.M., astfel încât nici un

procuror care nu împlinise doi ani de la numirea în funcție de către

Președintele României nu a fost evaluat, în timp ce alte parchete din teritoriu

au nesocotit hotărârea C.S.M. și au evaluat procurori care nu îndeplineau

condiția celor doi ani de la numirea în funcție de către Președintele României.

De altfel, se apreciază că

Hotărârea nr. 345/2008 a Plenului C.S.M. nu putea produce efecte în privința

recurentelor, având în vedere faptul că aceasta a fost atacată cu recurs la

Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în conformitate cu dispozițiile art. 29

alin. (8) din Legea nr. 317/2004, recursul este suspensiv de executare.

În aceste condiții, lipsa

referatului de evaluare nu este imputabilă, iar respingerea cererii

recurentelor este nelegală.

Examinând actele dosarului,

hotărârea atacată și criticile recurentelor, prin prisma dispozițiilor legale

incidente în materie, Înalta Curte constatată că recursul nu este fondat, având

în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit prevederilor art. 44

alin. (1) din Legea nr. 303/2004, pot participa la concursul de promovare la

instanțele sau parchetele imediat superioare judecătorii și procurorii care au

obținut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost  sancționați

disciplinar în ultimii 3 ani și îndeplinesc condițiile minime de vechime,

stabilite în funcție de nivelul instanțelor și parchetelor în cadrul sistemului

judiciar, la calcularea căreia se ia în considerare și perioada în care

judecătorul sau procurorul a fost avocat, astfel cum s-a prevăzut prin alin.

(2) al aceluiași text.

Rezultă din aceste prevederi

legale că pentru exercitarea dreptului la competiție, invocat de recurente,

este necesară îndeplinirea cumulativă, la data organizării concursului, a tuturor

condițiilor stabilite de legiuitor.

Recurentele nu au făcut

dovada evaluării activității lor până la data organizării concursului și

obținerii calificativului „foarte bine, iar, în raport cu scopul instituirii

acestor condiții și cu evoluția procesului de elaborare a noului cadru de

evaluare profesională a judecătorilor și procurorilor, pretinsa dorință

exacerbată a C.S.M. de a absolutiza raportul de evaluare, cu consecința

încălcării principiului nediscriminării, nu poate fi reținută.

Evaluarea este, așadar,

procesul prin care nivelul de performanță profesională al fiecărui magistrat

este apreciat prin raportare la un cadru de referință al competențelor și prin

care se identifică nevoile de instruire și dezvoltare profesională, trebuind să

fie înțeleasă, în primul rând, ca o măsură care asigură stimularea

magistraților, dar și a instanțelor/parchetelor pentru dezvoltarea profesională

și organizațională, necesară creșterii calității actului de justiție și asigurării

independenței și imparțialității în exercitarea funcției, ca garanții fundamentale

a unei corecte judecăți și a încrederii justițiabililor în magistrați și în

instituțiile în care se realizează actul de justiție.

În acest sens, Legea nr. 303/2004

a revizuit criteriile de evaluare a activității profesionale a judecătorilor și

procurorilor și a adus modificări importante cu privire la perioada supusă

evaluării și persoanele abilitate să o efectueze.

Astfel, în conformitate cu

prevederile art. 39 alin. (1) din această lege, pentru verificarea îndeplinirii

criteriilor de competență profesională și de performanță, judecătorii și

procurorii sunt supuși, la fiecare 3 ani, unei evaluări privind eficiența,

calitatea activității și integritatea, obligația de formare profesională

continuă și absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor

și procurorilor numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a

atribuțiilor manageriale.

Potrivit dispozițiilor art. 39

alin. (2), prima evaluare a activității profesionale a judecătorilor și

procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcție, iar competența de

efectuare a evaluării a fost atribuită unor organisme colective, respectiv

comisiilor de evaluare, desemnate de colegiile de conducere ale instanțelor și

parchetelor și numite de Plenul C.S.M., astfel cum rezultă din dispozițiile

alin. (3) al aceluiași text.

Prin art. 39 alin. (6),

aceeași lege a atribuit C.S.M. autoritatea concepției cadrului de evaluare a

performanțelor procurorilor, prin adoptarea unui Regulament, precum și pe aceea

a implementării acestuia.

În aceste condiții, pentru

îndeplinirea atribuției prevăzute de Legea nr. 303/2004 prin art. 39 alin. (6),

având în vedere și termenul impus de dispozițiile art. 2 alin. (2) din Titlul 17

al Legii nr. 247/2005, Plenului C.S.M., prin Hotărârea nr. 324 din 24 august 2005, a aprobat Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și

procurorilor, care a prevăzut la art. 3 că indicatorii de evaluare vor fi

stabiliți ulterior prin ghidul de evaluare a performanțelor judecătorilor și

procurorilor.

Ghidul de evaluare

profesională a magistraților elaborat în vederea aplicării regulamentului

evidențiază, într-o perspectivă de ansamblu a noii scheme de evaluare, legătura

între definiția, scopul, principiile evaluării și modalitățile și mijloacele de

realizare a acesteia, precum și aspectele legate de administrarea procesului de

evaluare.

În sensul acestor prevederi

legale și regulamentare, evaluarea este folosită pentru îmbunătățirea

performanței individuale și, implicit pentru îmbunătățirea performanței instanței

sau a parchetului, precum și a sistemului ca întreg, fiind avută în vedere

așadar și la definirea politicilor de resurse umane, respectiv la ocuparea

posturilor de execuție și conducere la toate instanțele și parchetele.

În consecință, parcurgerea acestei

proceduri și obținerea calificativului „foarte bine” este o condiție esențială

pentru participarea la concursul de promovare la instanțele și parchetele

superioare, fiind impusă de legiuitor în vederea consolidării standardelor de

calitate ale sistemului judiciar.

Prin Hotărârea nr. 78 din 24

ianuarie 2008 a Plenului C.S.M. s-a dispus că prima evaluare realizată în

condițiile noului cadru regulamentar se va desfășura începând cu data de 1

martie 2008.

Potrivit Ghidului de

evaluare aprobat prin Hotărârea nr. 10 din 17 ianuarie 2008, cu modificarea

adusă prin Hotărârea nr. 80 din 24 ianuarie 2008, secțiunea 2.4, prima evaluare

a judecătorilor și procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcție, iar

următoarele evaluări se fac la fiecare 3 ani, de regulă, până în luna februarie

a anului următor și privește activitatea desfășurată în cursul celor 2,

respectiv 3 ani ai unui ciclu de evaluare.

Pe de altă parte, chiar dacă

s-ar accepta teza că era obligatorie declanșarea procedurii de evaluare, în

cazul recurentelor, la împlinirea celor 2 ani de la numirea lor în funcție, în

mod obiectiv aceasta nu putea fi finalizată până la data concursului, având în

vedere etapele ce se impuneau a fi parcurse și procedura de soluționare a

eventualei contestații, ca de altfel și necesitatea ca aprecierea

performanțelor lor profesionale și ale celorlalți procurori supuși evaluării în

acest prim proces să aibă un caracter efectiv, astfel încât să se asigure

structurarea unei ierarhii profesionale obiective și funcționarea justiției la

standarde cât mai înalte.

În ceea ce privește

principiile nediscriminării și al egalității de tratament, a căror nerespectare

o invocă recurentele, tot prin prisma hotărârii anterior menționate, Înalta

Curte, având în vedere și argumentele deja expuse, apreciază că situația

învederată nu se circumscrie conceputului de „discriminare”.

Așa cum a statuat de altfel

și jurisprudența Curții Constituționale, în concordanță cu cea a C.E.D.O.,

principiul egalității în drepturi, consfințit constituțional, presupune

identitate de soluții numai pentru situații identice, acest principiu

neopunându-se ca legiuitorul să stabilească norme diferite în raport cu persoane

aflate în situații diferite.

Or, în cazul celor două

contestații admise la care fac referire recurentele, situația a fost diferită,

la dosarele acestora existând raportul de evaluare.

În consecință, pentru

considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de R.R., B.C. și O.G. împotriva Hotărârilor nr. 959, 962 și 966 din 25

septembrie 2008 ale Plenului C.S.M., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 ianuarie 2009.