ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 248/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 248/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 14 mai 2008,
reclamantul M.A. a chemat în judecată A.N.R.P. și C.C.S.D., solicitând
obligarea pârâtelor la eliberarea titlurilor de despăgubire aferente imobilului
situat în Craiova, preluat abuziv, precum și la plata sumei de 300.000 lei
daune morale și 100 lei/ zi de întârziere.
În motivarea cererii,
reclamantul a învederat că, în calitate de moștenitor al numitei M.E., a
formulat în baza Legii nr. 10/2001, notificare pentru imobilul susmenționat,
expropriat și demolat.
Prin dispoziția nr. 7614 din
1 aprilie 2005, Primarul Municipiului Craiova a dispus acordarea de măsuri
reparatorii sub formă de titluri de valoare nominală, în limita sumei de 2.815.500.500
ROL, la care a fost evaluat imobilul, Dosarul fiind ulterior trimis C.C.S.D.,
înregistrat sub nr. 18942/2006.
Reclamantul a mai arătat că
a trecut o perioadă de peste 2 ani de la trimiterea dosarului și a
documentației la autoritatea competentă care însă, nu și-a îndeplinit
obligațiile legale.
Prin sentința nr. 166 din 24
iunie 2008, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal,
a admis în parte acțiunea și a dispus obligarea pârâtei C.C.S.D. să emită
reclamantului decizia reprezentând titlurile de despăgubire aferente imobilului
preluat abuziv, respingând celelalte capete de cerere.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța a reținut că autoritățile pârâte nu au luat măsuri eficiente
de soluționare a cererii reclamantului, încălcând astfel prevederile art. 6 din
C.E.D.O. și art. 1 din Protocolul adițional nr. 1, prin depășirea unui termen
de 6 ani de la data notificării.
Împotriva sentinței au
declarat recurs pârâtele A.N.R.P. și C.C.S.D., criticând-o pentru nelegalitate
și netemeinicie.
Astfel, prima pârâtă a
invocat nepronunțarea instanței asupra excepției lipsei calității procesuale
pasive a instituției, în condițiile în care procedura de emitere a deciziilor
referitoare la acordarea de titluri de despăgubire stabilește atribuții în
acest sens exclusiv în favoarea C.C.S.D., entitate diferită, aflată în
subordinea Cancelariei primului - ministru.
Și cea de-a doua pârâtă a
criticat sentința sub aspectul admiterii în parte a acțiunii, fără a se ține
cont că a fost declanșată procedura administrativă privind emiterea deciziei,
în sensul că dosarul aferent a fost transmis și înregistrat în baza de date a
comisiei, fiind analizat în privința legalității respingerii cererii de
restituire în natură.
S-a mai arătat că, ulterior
selectării aleatorii, dosarul urmează să fie trimis evaluatorului în vederea
întocmirii raportului de evaluare, în conformitate cu criteriile stabilite prin
decizia nr. 2/2006 a C.C.S.D.
Examinând cauza în raport de
motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304
1
C. proc. civ.,
Curtea va constata că recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse ca
atare.
Referitor la criticile
formulate de A.N.R.P., Curtea reține că prin hotărâre obligația de emitere a
deciziei privind acordarea de titluri de despăgubire a fost stabilită exclusiv
în sarcina C.C.S.D., menționarea autorității în calitate de pârât în dispozitiv
fiind în considerarea cadrului procesual stabilit prin cererea introductivă.
Curtea va respinge și
recursul declarat de cea de-a doua pârâtă, din al cărei mod de manifestare față
de notificarea reclamantului rezultă refuzul de a-i soluționa cererea cu
celeritate.
Astfel cum rezultă din
actele cauzei, dosarul și documentația privind imobilul expropriat al autoarei
reclamantului au fost transmise din anul 2006 C.C.S.D., după ce, în prealabil,
urmare a notificării din 2001, a fost emisă dispoziția nr. 7614/2005 prin care
s-au acordat măsuri reparatorii sub forma titlurilor de valoare nominală.
Dosarul, înregistrat la
comisie, nu a fost trimis spre evaluare cu motivarea că selectarea cazurilor se
face aleatoriu, conform deciziei nr. 2 din 28 iunie 2006 a C.C.S.D.
Faptul că prin Legea nr. 247/2005
legiuitorul nu a înțeles să stabilească un termen pentru finalizarea procedurii
administrative de soluționare a cererilor de retrocedare și de emitere a
deciziilor reprezentând titluri de despăgubire nu poate constitui o justificare
pentru autoritatea publică pentru tergiversare și nesoluționare într-un termen
rezonabil, ce ar constitui o garanție a unui proces echitabil, consfințit de art.
6 din C.E.D.O., atât în procedura prealabilă, cât și în continuare.
Or, din modul în care
autoritatea publică a înțeles să răspundă reclamantului, rezultă nu numai că nu
are în vedere un asemenea termen, ci, dimpotrivă intenția de tergiversare.
Nici invocarea caracterului
aleatoriu în procesul de selectare a dosarelor pentru soluționare nu poate fi
primită drept justificare, fiind evident că, procedându-se astfel, nu poate fi
vorba de un termen rezonabil.
Comisia nu beneficiază de o
marjă de apreciere discreționară de natură să aducă atingere drepturilor și
libertăților fundamentale ale cetățenilor, acestora trebuind să le fie oferite
și alte criterii obiective pentru a putea controla modul în care autoritatea
învestită își exercită corect atribuțiile.
Caracterul aleatoriu invocat
de pârâtă privind selectarea dosarelor nu reprezintă o garanție suficientă a
modului cum se va proceda în concret la analiza situațiilor.
În raport de cele expuse mai
sus, Curtea va respinge ambele recursuri declarate în cauză, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile
declarate de C.
c
.S.D. și A.N.R.P.
împotriva sentinței civile nr. 166 din 24 iunie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 21 ianuarie 2009