ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3700/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin cererea introdusă la data de 6 iulie

2005, reclamanta P.P.I.D.D., în contradictoriu cu pârâta SC V. SRL, a solicitat

instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, pârâtei să-i fie interzisă

utilizarea în activitatea comercială, pe ambalaje, documente și sau pentru

publicitate în orice formă sau orice format a denumirii V. precum și a

ambalajelor produsului V., care încalcă drepturile exclusive ale reclamantei

asupra mărcilor sale V.A.

S-a mai solicitat să se dispună

ca pârâta să înceteze actele de concurență neloială și să se publice pe

cheltuiala pârâtei dispozitivul hotărârii ce se va pronunța, în termenul de 10

zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a acesteia astfel o dată pe

zi în zilele de luni, miercuri și vineri pe prima pagină sau pe ultima pagină a

ziarelor „Adevărul” și „Evenimentul zilei”.

Prin întâmpinarea formulată la data de 14

octombrie 2005, pârâta SC V. SRL a solicitat în principal pe cale de excepție

necompetența teritorială și declinarea competenței de soluționare a pricinii la

Tribunalul Arad și respingerea acțiunii ca tardiv introdusă. În subsidiar, pe

fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 30 noiembrie 2005,

Tribunalul București, secția a III-a civilă, a respins ca neîntemeiate

excepțiile invocate de pârâtă.

Astfel, pe excepția necompetenței

teritoriale, în raport de dispozițiile art. 10 C. proc. civ. pct. 8, s-a

constatat că față de comercializarea produselor într-un supermarket din

București, Tribunalul București este competent față de obiectul litigiului,

adică apărarea unor drepturi de proprietate intelectuală.

Cât privește excepția tardivității, s-a

constatat că și aceasta este neîntemeiată având în vedere că acțiunea este

introdusă în temeiul art. 35 și art. 83 din Legea nr. 84/1998 fiind o acțiune

în contrafacere a cărei introducere nu este limitată în timp, dreptul de a

introduce acțiunea începând în momentul în care se constată încălcarea acestuia

și tinde la încetarea încălcării respective.

Prin sentința civilă nr. 271 din 22

februarie 2006 Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis acțiunea

reclamantei, a dispus interzicerea utilizării de către pârâtă a denumirii V.,

care încalcă drepturile exclusive ale reclamantei asupra mărcii V.A., a dispus

încetarea actelor de concurență neloială și publicarea dispozitivului hotărârii

definitive și irevocabile timp de o săptămână, câte 3 zile într-un cotidian

național.

Pentru a pronunța astfel instanța de fond

a reținut următoarele:

Reclamanta este titulară a drepturilor

exclusive privind mărcile V.A., confirmată cu element verbal și figura bucătar

cu aranjament legume având culori revendicate albastru, verde, roșu,

portocaliu, roz, galben, înregistrată pentru produse din clasa 29 (legume

conservate sau fierte etc) și 30 sosuri.

Pârâta este titulara drepturilor

exclusive pentru marca V. nr. 41362, simplă cu element verbal, pentru clasa 35:

publicitate și afaceri, import-export.

Reclamanta arată că pârâta folosește fără

drept marca sa pentru produse de același fel, respectiv concentrat de legume,

constând în denumirea V. pe ambalajul pe fond albastru unde este reprezentat un

bucătar copil deasupra unui aranjament de legume pe care mai scrie „AS

concentrat de legume”.

Marca protejată a reclamantei constă în denumirea

V.A. pe ambalajul fond albastru, cu reprezentarea capului unui bucătar deasupra

unui aranjament de legume.

Elementele centrale de pe ambalajele

comparate sunt cuvântul V. respectiv V.A., precum și figurile bucătarilor și

aranjamentele de legume, astfel că este evidentă similitudinea dintre cele două

ambalaje și produse, ceea ce determină un risc accentuat de confuzie în

percepția consumatorilor de natură fonetică, vizuală și conceptuală, putându-se

confunda cu ușurință cele două produse și prejudiciind astfel reclamanta.

S-a mai reținut că pârâta folosește marca

sa V. pe alte produse decât acelea pentru care și-a înregistrat marca 35,

respectiv pe concentrate de legume din clasa 29 astfel că, sunt incidente în

speță dispozițiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 84/1998, încadrându-se prin

actele comise și în dispozițiile art. 5 lit. c) din Legea nr. 11/1991

modificată prin Legea nr. 298/2001 privind concurența neloială, impunându-se

aplicarea art. 16 alin. (1) din O.U.G. nr. 100/2005.

Prin decizia civilă nr. 246/A din 28

noiembrie 2006 Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze

privind proprietatea intelectuală, a admis apelul pârâtei SC V. SRL, a schimbat

în tot sentința de fond în sensul că a respins ca nefondată acțiunea reclamantei.

Pentru a pronunța astfel, instanța de

apel a reținut următoarele:

Cu privire la cele două excepții

procedurale s-a arătat că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică

pentru aceleași motive reținute în încheierea de la 30 noiembrie 2005.

Cu privire la fondul cauzei s-a arătat că

pârâta comercializează produsul „AS concentrat de legume” pe ambalajul căruia

apare și denumirea V.

Denumirea V. este chiar denumirea

societății pârâte, astfel că în litigiu, conflictul este între o marcă și unul

din elementele de identificare a activității comerciale a pârâtei, adică între

o marcă și denumirea unei firme comerciale.

În aceste condiții nu se poate promova o

acțiune în contrafacere, deoarece conflictul trebuie să fie între o marcă și un

semn distinctiv folosit ca marcă conform art. 35 și art. 83 din Legea nr.

84/1998.

S-a mai arătat că înregistrarea unei

firme nu poate fi un act disimulat câtă vreme dreptul asupra firmei se

dobândește întotdeauna pe calea unei proceduri legale, care face ca titularul

acestui drept să se bucure de o prezumție de legalitate în folosirea denumirii

firmei.

Câtă vreme o acțiune în anularea

înregistrării firmei nu a fost promovată și admisă de instanță, nu înseamnă că

se săvârșesc acte de concurență neloială.

Împotriva deciziei pronunțate de instanța

de apel, la data de 9 februarie 2007 reclamanta P.P.I.D.D. a declarat recurs

întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea recursului nestructurat pe

motivele de recurs indicate, s-a arătat că în mod greșit s-a apreciat că este

vorba de un conflict între o marcă și un nume comercial el purtându-se între o

marcă înregistrată și un semn folosit ca marcă și că pârâta se face vinovată de

acte de concurență neloială.

Recursul va fi admis pentru următoarele

considerente.

Prin certificatul de înregistrare marca

nr. 45475, reclamanta a obținut în temeiul Legii nr. 84/1998, protecția pe

teritoriul României pe un termen de 10 ani începând cu data de 2 martie 2001,

pentru marca V.A.

Conform acestui certificat înregistrat la

OSIM, fila 42 dosar fond, culorile revendicate sunt: albastru, verde, roșu,

portocaliu, roz și galben, marca cu semnele ei grafice a fost înregistrată

pentru clasele 29 și 30 (anexă, certificat), semnele grafice cât și culorile se

regăsesc la fila 46, dosar fond, aceasta reprezentând marca înregistrată de

reclamantă, respectiv marca V.A.

La fila 48, dosar fond, se află marca

pârâtei, care așa cum se observă foarte ușor este folosită pe o grafică

existentă pe marca V.A., (atât desen cât și culori).

Prin decizia nr. 12 decembrie 2000 emisă

de OSIM (fila 18 dosar fond) s-a admis înregistrarea mărcii nr. 054630, pentru

clasa 35, import-export.

Rezultă că pârâta deși are marca

înregistrată doar pentru clasa 35, aceasta este folosită și pentru 29, legume

conservate, uscate sau fierte, în special murate și sărate, supe și ingrediente

pentru prepararea supelor, inclusiv supe și legume și concentrate de supe.

Potrivit art. 35 din Legea

84/1998.titularul mărcii poate cere să fie interzise terților, în special,

următoarele acte:

a)

- aplicarea semnului pe

produse sau pe ambalaje;

b)

- oferirea produselor sau

comercializarea ori deținerea

lor în acest scop sau, după caz, oferirea sau

prestarea serviciilor, sub acest semn;

c)

- importul sau exportul

produselor sub acest semn;

d)

- utilizarea semnului pe

documente sau pentru publicitate.

Față de aceste dispoziții legale, rezultă

că nu se poate folosi marca V. pe o grafică existentă pe o marcă înregistrată

respectiv marca V.A., marca reclamantei.

Pârâta într-adevăr poate să-și folosească

marca înregistrată, dar nu cu elemente din marca reclamantei.

Procedând în acest fel, pârâta se

încadrează în dispozițiile art. 5 lit. c) din Legea nr. 11/1991 modificată prin

Legea nr. 298/2001, respectiv folosirea unor ambalaje similare cu cele ale unui

concurent, de natură a produce confuzie (ambalaj care a fost înregistrat de

reclamantă).

În concluzie, în raport de dispozițiile

art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se constată că hotărârea instanței de apel nu

este legală și în raport de dispozițiile art. 312 C. proc. civ., se va admite

recursul declarat de reclamantă și se va modifica decizia atacată în sensul

respingerii apelului declarat de pârâtă, cu consecința păstrării ca legală și

temeinică a hotărârii instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta

P.P.I.D.D. împotriva deciziei nr. 246/A din 28 noiembrie 2006 a Curții de Apel

București, secția a IX-a civilă, pe care o modifică în sensul respingerii apelului

declarat de pârâta SC V. SRL împotriva sentinței civile nr. 271 din 22

februarie 2006 a Tribunalului București, secția a III-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 8 mai 2007.