ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2169/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2169/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 17 din 15 ianuarie 2007, Curtea
de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a
admis acțiunea formulată de reclamantul B.M., în
contradictoriu
cu pârâta C.J.P.C., dispunând anularea Hotărârii nr.
20740 din 15 octombrie 2006 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i
recunoască reclamantului statutul de refugiat pentru perioada 18 martie 1944 -
6 martie 1945, cu acordarea drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999,
începând cu data de 1 iulie 2006.
Pentru a pronunța această hotărâre,
Instanța de Fond a reținut, în
baza probelor
administrate în cauză, că reclamantul s-a născut la data de
18 martie
1944, în localitatea Someșeni, unde familia sa se refugiase, din localitatea de
domiciliu, sat Pata, județul Cluj, din cauza persecuțiilor etnice suferite ca
urmare a cedării Ardealului de Nord către Ungaria.
Împotriva acestei soluții a declarat
recurs pârâta C.J.
P.C., invocând prevederile
art. 304 pct. 9 și 10 și art. 304
1
C. proc. civ.
și susținând, în esență, că este netemeinică și
nelegală,
întrucât schimbarea domiciliului familiei reclamantului nu poate fi considerată
refugiu din motive etnice, atâta vreme cât s-a făcut dintr-o localitate
neocupată, într-o localitate aflată pe teritoriul ocupat, la acea vreme, de
regimul austro - ungar.
Examinând sentința atacată în raport cu
actele și lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurentă, precum și cu
dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ.
, Curtea constată că recursul este
nefondat, după cum se
va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr.
105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către
regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940
până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu
modificările și completările
ulterioare, de prevederile acestui act
normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus
menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată,
expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conținutul textului de lege
menționat rezultă că drepturile
compensatorii
se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit
persecuții
exercitate de regimurile instaurate în România în perioada precizată, sub forma
refugiului, a expulzării sau strămutării în altă localitate, fără a se face
nici o distincție după cum refugiul, expulzarea sau strămutarea s-au făcut pe
teritoriul de atunci al României sau în afara acestuia. Or, potrivit unui
principiu de drept, unde legea nu distinge, nici noi nu o putem face.
De asemenea, în conformitate cu art. 4
din Normele pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobate prin H.G.
nr. 127/2002, dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din ordonanță
se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente (alin. (1))
sau, în lipsa actelor oficiale, prin declarație cu martori (alin. (2)).
În cauză, este necontestat și rezultă
din dovezile administrate că reclamantul s-a născut la data de 18 martie 1944,
după ce, în urma
cedării Ardealului de Nord
către Ungaria, părinții săi se refugiaseră, din
localitatea de
domiciliu, sat Pata, județul Cluj, în localitatea Someșeni,
din cauza persecuțiilor etnice la care fuseseră
supuși.
Fiind născut în perioada refugiului
părinților săi, intimatul - reclamant a împărtășit același statut, suportând
consecințele morale și
materiale ale
refugiului care, începând cu data nașterii, s-au răsfrânt și
asupra sa,
situație față de care, în mod corect a procedat Instanța de
Fond anulând hotărârea emisă de pârâtă și
constatând că reclamantul are calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute
de O.G.
nr. 105/1999.
Pentru motivele arătate, recursul va fi
respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și
legală.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta
C.J.P.C. împotriva sentinței civile nr. 17 din 15 ianuarie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24
aprilie 2007.