ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3687/2007
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3687/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe
rolul Tribunalului Iași, sub nr. 10089/99/2006, reclamanta C.E., în
contradictoriu cu pârâții B.N.E. și SC G. SRL Iași a solicitat dizolvarea
societății pârâte.
Prin sentința nr. 461 din 28
februarie 2007, Tribunalul Iași a admis acțiunea reclamantei, a dispus
dizolvarea societății pârâte, a dispus înscrierea în registrul comerțului și
publicarea în M. Of. – Partea a IV-a a acestei hotărâri, la momentul rămânerii
irevocabile.
A disjuns opoziția formulată
de acțiunea principală, acordându-se termen la 4 aprilie 2007, cu citarea
părților în Camera de Consiliu.
A admis cererea de
intervenție formulată de D.G.F.P.J. Iași și a obligat pârâta SC G. SRL la plata
către intervenientă a sumei de 10.126 lei cu titlu de debit datorat,
reprezentând impozit pe profit, dobânzi, penalități și amendă.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut că între asociați există neînțelegeri care au
afectat buna funcționare a societății, iar potrivit dispozițiilor art. 227 alin.
(1) lit. e) din Legea nr. 31/1990 se impunea dizolvarea societății.
Împotriva acestei sentințe,
pârâții B.N.E. și SC G. SRL IAȘI au declarat apel, criticându-o pentru
nelegalitate și netemeinicie.
Curtea de Apel Iași, secția comercială,
prin decizia nr. 74 din 25 iunie 2007, a anulat, ca netimbrat, apelul pârâților
B.N.E. și SC G. SRL IAȘI, reținând că, deși au fost legal citați cu mențiunea
timbrării apelului, aceștia nu s-au conformat cerințelor legale, fiind
incidente dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, republicată.
Împotriva acestei decizii,
în termen legal, a declarat recurs pârâtul B.N.E. solicitând să se constate că
în mod nejustificat Curtea de Apel Iași a anulat, ca netimbrat, apelul său, că
prin soluția pronunțată instanța nu a intrat în cercetarea fondului cauzei și,
de asemenea, instanța nu s-a pronunțat cu privire la cererea formulată pentru
lipsă de apărare, considerând în acest fel că i-au fost încălcate drepturile
constituționale și procedurale cu privire la apărare.
Recursul este nefondat, pentru
considerentele ce urmează:
Potrivit prevederilor art. 20
alin. (3) din Legea nr. 146/1997, în cazul în care partea nu achită taxa
judiciară de timbru și timbru judiciar, cererea părții se anulează ca
netimbrată.
În aplicarea acestor
dispoziții se constată că, în speță, apelul nu a fost timbrat anticipat și că
apelanții deși au fost legal citați cu mențiunea de a achita taxa judiciară de
timbru și timbru judiciar, așa cum rezultă din citațiile aflate la dosar,
aceștia nu s-au conformat obligațiilor ce le reveneau.
Se constată că, excepția
netimbrării apelului invocată din oficiu de instanța de apel, ca o chestiune
prealabilă, apare ca fiind întemeiată, instanța fiind obligată a examina
cererile cu care este sesizată prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare
stabilite de legea procesuală.
Astfel că, examinarea
cererii formulate de apelant pentru lipsă de apărare, putea fi luată în
discuție, numai după ce în prealabil, acesta timbra apelul.
În temeiul acestor
considerente, potrivit dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va
respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de pârâtul B.N.E. împotriva deciziei nr. 74 din 25 iunie 2007 pronunțată de
Curtea de Apel Iași, secția comercială, ca nefondat.Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 15 noiembrie 2007.