ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 300/2008

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin Rezoluția nr. 304/P/2007 din 22

iunie 2007 a Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel

Timișoara, confirmată prin Rezoluția nr. 637/II/2/2007 din 1 august 2007 a

Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, s-a

dispus, în baza art. 209 alin. (3) și a art. 228, cu referire la art. 10 lit. a)

C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de intimații

H.M., prim - procuror la Parchetul de pe lângă

Judecătoria

Lipova, și P.P.,

judecător la Judecătoria Lipova pentru

infracțiunea de abuz în serviciu

contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen., imputată

acestora de petiționara V.S. în legătură cu activitatea lor profesională în

soluționarea Dosarului nr. 330/2004 al Judecătoriei Lipova prin sentința penală

nr. 66 din 20 aprilie 2004 (definitivă prin Decizia

penală nr. 606 R din 28 decembrie 2004 a Tribunalului Hunedoara).

S-a apreciat că „sesizarea penală prin ea

însăși, necoroborată

cu alte probe sau indicii” nu poate

duce la concluzia existenței

infracțiunii

imputate intimaților, cu atât mai mult cu cât hotărârea

judecătorească

în discuție (sentința penală nr. 66 din 20 aprilie 2004) a fost confirmată în

recurs, iar căile extraordinare de atac

exercitate

de petiționară împotriva acesteia, revizuirea și contestația

în anulare,

au fost respinse, prin hotărâri, de asemenea definitive, ca inadmisibile.

În procedura reglementată de art. 278

1

C. proc. pen.,

rezoluțiile

procurorilor au fost confirmate ca legale și temeinice prin

sentința penală nr. 137/ PI din 29

octombrie 2007 a Curții de Apel

Timișoara, secția penală, respigându-se, ca nefondată, plângerea

formulată de petiționara V.S.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond

a reținut că hotărârea

judecătorească în legătură cu

adoptarea căreia s-a formulat

plângerea

penală inițială (Sentința penală nr. 66 din 20 aprilie 2004 a

Judecătoriei Lipova ) a fost confirmată în căile

legale de atac, că temeiul de drept al soluției adoptate de procuror, art. 10 lit.

a) C. proc. pen., este corect, din moment ce intimații nu au făcut altceva decât

să-și exercite, atribuțiile de serviciu și că, de altfel, în

plângerea

adresată instanței nu se aduc argumente concrete cu privire la nelegalitate și

netemeinicia soluției (de neîncepere a urmăririi penale) adoptate de procurori.

Împotriva acestei din urmă sentinței,

petiționara V.S.

a declarat,

în termen legal, recursul de față, la dezbaterea căruia

recurenta

nu s-a prezentat.

În această situație, procedând la

examinarea sentinței atacate

în raport cu motivarea scrisă

depusă la dosar, precum și

din oficiu, sub

toate aspectele de legalitate și temeinicie, Înalta Curte

constată aceasta este temeinică și legală, soluția

de neîncepere a

urmăririi penale față de intimații P.P. (judecător la

Judecătoria Lipova ) și H.M. ( prim- procuror la

Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova ), confirmată, cu justificat temei, și

cu observarea prevederilor art. 278

1

alin. (7) C. proc. pen., de

prima

instanță, fiind întru totul corectă, din moment ce nu au putut fi

identificate

elemente ale infracțiunii de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen..

Față de cele expuse, în cauză

neconstatându-se motive care

să justifice casarea

sentinței instanței de fond și, pe cale de

consecință

, desființarea rezoluției procurorului, Înalta Curte, în

conformitate cu

prevederile art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de

petiționara

V.S.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurenta

petiționară

va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de petiționara V.

S. împotriva

sentinței penale nr. 137/ PI din 29 octombrie 2007 a

Curții

de Apel Timișoara, secția penală.

Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 100 lei, cu titlul de

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25

ianuarie 2008.