ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.01.2008

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 105/2008

HOTĂRÂRE
10.01.2008
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 105/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată

la data de 6 martie 2007 intervenientul-principal F.V.M.Y.A. a solicitat

Tribunalului București, secția a V-a civilă, îndreptarea erorii materiale

strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 659 din 26 mai 2006 în sensul

reținerii în dispozitiv a numelui său întreg F.V.M.Y.A. și nu F.A.M.F.

Prin încheierea din

data de 30 martie 2007 Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins

cererea.

Pentru a hotărî

astfel instanța a reținut că nu s-a comis vreo eroare materială deoarece în

cererea sa de intervenție intervenientul-principal și-a indicat numele de

F.A.M.F., care se regăsește și în certificatul de moștenitor nr. 51 din 23

septembrie 2005.

Instanța a mai

reținut că în pașaport este indicat numele de F.V.M.Y.A., dar nu sunt indicați

părinții și data nașterii pentru a se trage concluzia că este vorba de aceeași

persoană, iar adresa este diferită de cea care se regăsește în cuprinsul

cererii de intervenție-principală și în certificatul de moștenitor nr. 51 din

23 septembrie 2005.

Împotriva încheierii

intervenientul-principal a declarat apel susținând că din actul de notorietate

după decesul tatălui său A.E.A.F. și din certificatul de calitate de moștenitor

după acesta rezultă că unicul moștenitor al acestuia este F.V.M.Y.A.

Din același act

de notorietate rezultă că F.V.M.Y.A. a fost adoptat de către A.E.A.F. în baza

deciziei Tribunalului de Mare Instanță din Paris în data de 13 octombrie 1982,

înscris cu care se dovedește și numele său F.V.M.Y.A., care rezultă din

pașaport.

Prin decizia

civilă nr. A 374 A din 5 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost admis

apelul, a fost schimbată în tot încheierea și s-a admis cererea de îndreptare

eroare materială în sensul de a se menționa în sentința civilă nr. 659 din 26

mai 2006 a Tribunalului București, secția a V-a civilă, numele intervenientului

în interes propriu F.V.M.Y.A., în loc de F.A.M.F.

Pentru a hotărî

astfel instanța a reținut că prin coroborarea tuturor probelor intervenientul

în interes propriu a demonstrat că numele său complet este F.V.M.Y.A., iar

elementul esențial în stabilirea identității sale este data nașterii respectiv

18 septembrie 1955, care figurează și în decizia de adopție

din 13 octombrie 1982 și în autorizația de moștenire din 7 decembrie

2001.

Împotriva

acestei decizii intimații-intervenienți în interes propriu L.V. și L.E. au

declarat recurs invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

F.V.M.Y.A. prin

întâmpinare a solicitat respingerea recursului.

Recurenții

critică decizia pentru greșita aplicare a dispozițiilor art. 281 C. proc. civ.

Astfel, arată

recurenții, intervenientul în nume propriu a indicat în cererea sa de

intervenție numele F.A.M.F. fără a-și preciza pe parcursul judecății în primă

instanță numele și prenumele pretins corecte așa încât corect cererea de

îndreptare a erorii materiale a fost respinsă de tribunal, iar curtea de apel a

pronunțat o decizie nelegală. In pașaport este indicat numele de F.V.M.Y.A.,

dar nu sunt indicați părinții. înscrisurile de care se folosește

intervenientul-principal nu au fost supralegalizate și nu poartă apostila.

Recursul nu este fondat și va fi respins ca atare.

Potrivit

dispozițiilor art. 281 alin. (l) C. proc. civ. „Erorile sau omisiunile cu

privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul precum

și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din

oficiu sau la cerere".

Este adevărat

că în cererea de intervenție (fila 114 dosar fond) intervenientul principal nu

a indicat numele și prenumele complet, dar din înscrisuri (fila 201 dosar fond

)rezultă că se numește F.V.M.Y.A. Instanța de fond , în raport de această

împrejurare, trebuia să indice în cuprinsul hotărârii numele și prenumele

corecte.

Pașaportul eliberat

de autoritățile franceze, actul de notorietate după defunctul A.E.A.F. și

decizia din 13 octombrie 1982 privind adopția lui F.V.M.Y.A. dovedesc numele și

prenumele corecte.

Așa fiind, sunt

întrunite cerințele prevăzute de art. 281 C. proc. civ.

Va fi înlăturată și

critica referitoare la lipsa apostilei și a supralegalizării. Potrivit

dispozițiilor art. 9 și art. 10 din Convenția de la Haga, la care România și

Franța sunt semnatare: „actele notariale și actele cărora legea le conferă

valoare de acte autentice, întocmite pe teritoriul unuia dintre cele două state

au pe teritoriul celuilalt stat aceeași forță probantă ca și actele

corespunzătoare întocmite pe teritoriul acestui stat." Potrivit dispozițiilor

art. 10: „înscrisurile care emană de la autoritățile judiciare sau de la alte

autorități

competente ale unuia dintre state precum și

înscrisurile cărora acestea le dau dată certă, le atestă autenticitatea

semnăturii sau conformitatea cu originalul nu au nevoie de nici o legalizare

pentru a fi folosite pe teritoriul celuilalt stat".

Pentru considerentele

expuse recursul a fost respins ca nefondat.

Respinge ca

nefondat recursul declarat de intervenienții L.V. și L.E. împotriva deciziei

nr. 374 Ap din 5 iunie 2007 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă,

pentru cauze cu minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 10 ianuarie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-03-04
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1479/2008
, care a răspuns la Judecătoria sectorului 1 pentru toți reclamanții, pentru cele două reclamante în faza Tribunalului și tot pentru ele în apel. Apelul a fost semnat de acesta numai pentru reclamantele A.C. și F.S.I. Pe parcursul judecării
ÎCCJ 2010-10-12
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4013/2011
.V., în calitate de frate, astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 62 din 30 mai 2001 eliberat de B.N.P. M.E. În cursul judecării cererii de apel, ca urmare a decesului lui B.V.U.I., a fost introdusă în cauză în calitate de mo
ÎCCJ 2012-05-17
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1648/2012
50/26 iunie 2002 a Judecătoriei Sectorului 1 București, definitivă și irevocabilă, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea numitului R.V. de anulare parțială a certificatului de moștenitor nr. 215/26 octombrie 1998, emis de N.P.Z.A.R.
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1984/2012
eliberat de B.N.P. - C.M.G., citată în cauză și în această calitate. Prin decizia civilă nr. 352 din 26 septembrie 2002 pronunțată în Dosarul nr. 993/2002 Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, a respins apelul, ca nefondat. Împot
ÎCCJ 2013-05-16
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2652/2013
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia nr. 318 din 20 ianuarie 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a constatat nul recursul declarat de pârâta Regia Autonomă Administraț
Sursă