ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1102/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1102/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ
înregistrată sub nr. 237/ CA din 12 ianuarie 2006 la Curtea de Apel Oradea, reclamanta M.F. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.B.,
anularea Hotărârii nr. 12273 din 9 decembrie 2005 emisă de pârâtă și obligarea
acesteia să-i recunoască și să-i acorde reclamantei, drepturile prevăzute de
art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Oradea,
secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr.
154/ CA din 27 septembrie 2006 a respins acțiunea formulată de reclamanta M.F.
în contradictoriu cu pârâta C.J.P.B.
În motivarea soluției s-a
reținut că, reclamanta nu a făcut dovada că a locuit în Oradea, anterior lunii
noiembrie 1940 și ulterior în localitatea Beiuș, motiv pentru care nu
îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei hotărî a
declarat recurs reclamanta M.F., criticând-o în temeiul art. 304 pct. 8 și pct.
9 C. proc. civ., susținând în esență că, greșit s-a reținut de Instanța de
Fond că nu a făcut dovada că anterior anului 1940 a locuit în Oradea, întrucât a dovedit acest fapt prin declarațiile autentificate ale
martorilor, inclusiv cu depoziția martorului C.V. audiat în Instanță, precum și
cu înscrisuri (extrasul eliberat de P.O.) dovedind cu actele depuse la dosar și
calitatea de gardian public a tatălui său.
Examinând sentința atacată
în raport cu motivele de recurs invocate, probele administrate în cauză,
dispozițiile legale incidente pricinii, precum și potrivit art. 304
1
C. proc. civ., se constată că recursul este întemeiat pentru următoarele
considerente.
Potrivit prevederilor art. 1
din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de
prevederile acestui act normativ, persoana, cetățean român care în perioada
regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate.
Art. 2 din Normele de
aplicare ale dispozițiilor O.G. nr. 105/1999 prevede că, persoana strămutată
este aceea care a fost numită sau care a fost obligată să-și schimbe domiciliul
în altă localitate, din motive etnice.
Este necontestat că
reclamanta M.F. s-a născut la 20 decembrie 1937 în comuna Sâmbăta, județul Bihor,
din părinții M.P. și M.E., locuind până în luna noiembrie 1940 în orașul
Oradea, de unde s-au refugiat în localitatea Beiuș, din cauza persecuțiilor
etnice și încercărilor de maghiarizare forțată, așa cum rezultă din
declarațiile autentificate ale martirilor M.M., M.A. și C.V. ultimii doi, la
rândul lor, beneficiari ai drepturilor acordate de art. 1 lit. c) din Legea nr.
189/2000, martorul C.V. fiind audiat și de Instanța de judecată.
Se reține de asemenea că,
dovada domiciliului reclamantei și familiei sale în Oradea, anterior lunii
noiembrie 1940 precum și calitatea tatălui său, M.P., de gardian public, a fost
făcută și cu înscrisuri, extras eliberat de P.O. și dovadă emisă de M.A.N.
În consecință, în temeiul
art. 312 C. proc. civ. se va admite recursul declarat de reclamantă. Se va casa
sentința atacată și în fond se va admite cererea formulată de reclamanta M.F.
Se va anula Hotărârea nr. 12273 din 9 decembrie 2005 emisă de pârâtă, aceasta
fiind obligată să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiar al
dispozițiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 pentru perioada noiembrie
1940 – martie 1945, începând cu data de 1 octombrie 2005.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
M.F. împotriva sentinței nr. 154/ CA din 27 septembrie 2006 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și
în fond, anulează Hotărârea 12273 din 9 decembrie 2005 a C.J.P.B. și obligă pârâta să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiar al
dispozițiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 pentru perioada 1 noiembrie
1940 – 6 martie 1945, cu începere de la 1 octombrie 2005.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 21 februarie 2007.