ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2683/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 18 ianuarie 2007,

reclamantul T.G.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P.N., anularea Hotărârii

nr. 11.298 din 28 decembrie 2006 și acordarea drepturilor prevăzute de art. 1

lit. c) din Legea nr. 189/2000.

Curtea de Apel Bacău,

secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 23

din 19 februarie 2007, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a

constatat că reclamantul are calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute

de Legea nr. 189/2000, fiind incidente dispozițiile art. 1 lit. c) din lege, a

obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să se constate că reclamantul

are calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000,

încadrându-se la art. 1 lit. c), drepturile acordându-se începând cu data de 1

ianuarie 2007.

Instanța a

reținut că refugiul familiei reclamantului s-a produs ca urmare a ocupării

Ardealului în condițiile istorice date, neavând relevanță împrejurarea că

acesta nu era născut la data refugiului câtă vreme acesta a dobândit prin

naștere statutul de refugiat al părinților, pentru perioada cuprinsă între data

nașterii sale și aceea a încetării stării de refugiu.

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs pârâta C.J.P.N. solicitând modificarea

hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii.

Recurenta a susținut, în esență,

că reclamantul s-a născut la 2 ani după refugiul părinților, pe teritoriul

aflat sub administrarea statului român și, în consecință, nu are calitatea de

persoană persecutată din motive etnice, nefiind satisfăcute cerințele O.G. nr.

105/1999, modificată și completată.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1

din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de

prevederile acesteia, persoana cetățean român, care în perioada regimurilor

instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate.

Prin Normele

de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, persoanelor

strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și

cele expulzate, refugiate precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de

populație, ca urmare unui tratat bilateral.

În speță, în

mod corect Instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care

părinții au fost strămutați are același statut ca aceștia, întrucât

consecințele nefavorabile și prejudiciile pe care le-a suferit familia, ca urmare

a persecuțiilor etnice exercitate, s-au răsfrânt și asupra sa.

Faptul că

reclamantul se încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000

rezultă din probele administrate în cauză, respectiv: opisul alfabetic din anii

1940 - 1943 al refugiaților din Ardeal și acte de stare civilă.

În

consecință, soluția Instanței fiind temeinică și legală, recursul este nefondat

și în baza art. 312 C. proc. civ. urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de C.J.P.N.

împotriva sentinței civile nr. 23 din 19 februarie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 24 mai 2007.