ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5136/2008

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5136/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc.

civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele:

judecată

1.1.

Obiect

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Cluj, secția civilă, la 9 iunie 2006, reclamanții C.I.L. și C.A.C.

au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului

Cluj-Napoca, anularea Dispoziției nr. 1769 din 12 mai 2006 emisă de pârât, să

se constate că terenul pentru care s-a emis dispoziția de restituire este în

suprafață mai mare, respectiv de 742,938 mp și să fie obligat pârâtul să

dispună restituirea în natură a suprafeței de teren ce se va constata ca fiind

liber și retrocedabil, respectiv a suprafeței de 742,938 mp teren situat în

Cluj-Napoca, județ Cluj, înscris în C.F. nr. 9473 și C.F. nr. 9454, parcelele

topo 16041 și 16040/2.

1.2.

În fapt

În motivarea cererii

de chemare în judecată s-â arătat că, prin notificările formulate, reclamanții

au solicitat restituirea în natură a terenului în suprafață de aproximativ 650

mp rămas liber. A fost solicitată o suprafață aproximativă și nu una exactă

întrucât în urma exproprierii terenului pe o parte s-au construit blocuri, iar

restul rămas liber nu poate fi precizat.

Prin expertiză

extrajudiciară suprafața terenului rămas liber a fost identificată la 742,938

mp

1.3.

În drept

Reclamanții și-au

întemeiat în drept acțiunea pe dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr.

10/2001.

2.

Întâmpinarea

Pârâtul a

formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii arătând că din

terenul în suprafață de 742,938 mp, 221,938 mp este ocupată de lucrări

tehnico-edilitare pentru care s-a făcut exproprierea și anume spații verzi,

alei pietonale și zone afectate de canalizarea care deservește cele două

blocuri învecinate.

3.

Hotărârea primei instanțe

3.1. Soluția

Prin sentința civilă nr. 133 din 22 februarie

2007 Tribunalul Cluj, secția civilă, a admis în parte contestația și a

modificat în parte Dispoziția nr. 1769 din 12 mai 2006 emisă de Primarul

municipiului Cluj-Napoca în sensul că se restituie în natură terenul în

suprafață de 636 mp ce face parte din parcela cu nr. top 16040/1 situat în

Cluj-Napoca, județ Cluj.

A fost obligat pârâtul la 1075

lei cheltuieli de judecată.

3.2.

Considerentele

Prima instanță a

reținut că pentru a se determina care este suprafața de teren rămasă liberă de

construcții noi autorizate, de servituti legale sau de amenajări de utilitate

publică a fost administrată expertiza tehnică judiciară.

Raportul de expertiză

a relevat că din terenul revendicat de petiționari este posibilă restituirea în

natură a suprafeței de 636 mp. Pe această suprafață de teren nu există alte

construcții în afara celor două șiruri de garaje, care potrivit celor arătate

de expert sunt construcții provizorii. Pentru platforma betonată, despre care

intimatul pretinde că s-ar afla pe acest teren, nu s-a prezentat autorizație de

construire. Din harta cadastrală depusă de expert reiese că terenul propus a fi

restituit în natură nu este străbătut de rețele de utilitate publică, alei de

acces sau trotuare.

4.1.

Soluția

Apelul declarat de

pârât a fost respins prin decizia civilă nr. 3 77A din 24 octombrie 2007

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări

sociale, pentru minori și familie.

A fost admisă

aderarea la apel declarată de reclamanții C.I.L. și C.A.C. împotriva sentinței

civile nr. 133 din 22 februarie 2007 a Tribunalului Cluj, secția civilă.

Sentința a fost schimbată în parte în sensul că pârâtul a fost obligat să

plătească reclamanților suma de 2150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Primarul municipiului

Cluj-Napoca a fost obligat la 1390 lei cheltuieli de judecată în apel.

4.2.

Considerentele

Instanța de apel a

arătat că prin completarea la raportul de expertiză s-a

evidențiat efectiv terenul de 636 mp rămas liber ce poate fi retrocedat

în natură din

terenul expropriat.

Susținerea

apelantului că nu poate fi retrocedat terenul pe care se află platforma

betonată este nefondată, câtă vreme nu există vreo dovadă a efectuării ei în

condițiile existenței unei autorizații de construcție, cu atât mai mult cu cât

garajele existente sunt construcții provizorii, platforma betonată putând fi

consecința ridicării acestor construcții provizorii.

Diferența de

teren de la 521 mp, cât s-a stabilit inițial prin dispoziția primarului, la 636

mp se află în continuarea aceleiași suprafețe rămasă liberă de la expropriere.

5.Recursul

5.1.

Motive

Primarul municipiului Cluj-Napoca a declarat

recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

critica vizând următoarele aspecte:

Instanța a reținut că pentru platforma betonată

aflată pe terenul în suprafață de 636 mp nu s-ar fi prezentat autorizație de

construire. în raportul de expertiză întocmit în cauză se arată însă că

imobilul în litigiu se află pe o platformă betonată într-o zonă care a fost

supusă sistematizării. Constatarea faptului că zona în cauză a fost

sistematizată nu poate fi limitată la existența sau inexistența unei

autorizații de construire.

Platformele betonate și spațiile verzi

aferente blocurilor de locuințe nu s-au executat în baza unor autorizații de construire

speciale, aceste amenajări fiind cuprinse în planul general de amplasament al

imobilelor ce urmau a se executa, planuri care ulterior au fost incluse în

Planul General de Urbanism al municipiului.

Au fost încălcate dispozițiile art. 11 alin.

(3) din Legea nr. 10/2001.

Diferența de teren de 115 mp teren pentru

care instanța a dispus restituirea în natură este ocupată cu amenajări de

utilitate publică, astfel încât, așa cum prevede Legea nr. 10/2001, restituirea

nu putea fi dispusă decât prin echivalent.

Din punct de vedere al identificării cu date

de carte funciară a imobilului teren raportul de expertiză tehnică judiciară

este defectuos întocmit, expertul rezumându-se la a arăta că terenul cu nr.

top. 16041/1 în suprafață de 720 mp a fost înscris în C.F. nr. 9473 Cluj,

astăzi sistată cu încheierea nr. 12131/1997. Obiecțiunile formulate de recurent

au fost respinse deși expertul nu a răspuns în mod clar la obiectivele

formulate de instanță.

5.2.

Întâmpinarea

Prin întâmpinare

reclamanții au solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.

Recurentul nu a

prezentat autorizație de construire pentru platforma betonată și nici nu s-a

dovedit caracterul de utilitate publică a platformei. În mod eronat recurentul

arată că cei 115 mp de teren pentru care instanța a dispus restituirea în

natură este ocupată de amenajări de utilitate publică și, de asemenea, în mod

greșit a indicat recurentul alte numere topografice decât cele avute în vedere

de către instanțele de fond și de expert.

5.3.

Analiza făcută de instanța de recurs

Analizând hotărârea

atacată, în limitele criticii formulate prin motivele de recurs și a

răspunsului dat prin întâmpinare, în raport de dovezile administrate înaintea

instanțelor de fond, Înalta Curte a apreciat că recursul nu este întemeiat

pentru următoarele considerente:

Conform art. 11 alin.

(3) din Legea nr. 10/2001, a cărui încălcare se pretinde că s-a făcut, în cazul

în care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrările pentru

care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parțial, persoana îndreptățită poate

obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, pentru cea

ocupată de construcții noi, autorizate, cea afectată servitutilor legale și

altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale,

măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. Dispozițiile art. 10 alin.

(3), (4), (5) și (6) se vor aplica în mod corespunzător.

Drept urmare, numai

în situația în care terenul este ocupat de construcții autorizate, măsurile

reparatorii se stabilesc prin echivalent. în caz contrar, terenul se restituie

în natură, așa cum au făcut și instanțele de fond.

Susținerea recurentului,

în sensul că „dacă blocurilor de locuințe din imediata vecinătate a imobilului

revendicat le este recunoscut caracterul de construcții autorizate, terenurile

aferente acestora și amenajate pentru a le deservi pe cele dintâi

nu pot fi supuse decât aceluiași regim

juridic" nu poate fi primită, câtă vreme o asemenea prezumție nu este

instituită de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de

construcții. Nu s-a făcut dovada că, atunci când a fost emisă autorizația de

construire a blocurilor, a fost autorizată și ridicarea unor garaje care să

deservească aceste imobile.

Pe de altă parte,

Legea nr. 50/1991 prevede în mod expres, în art. 11, situațiile în care nu este

necesară autorizația de construire. Astfel, se pot executa fără autorizație de

construire următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistență,

caracteristicile inițiale ale construcțiilor sau aspectul arhitectural al

acestora:

a)

reparații la

împrejmuiri, acoperișuri, învelitori sau terase, atunci când nu se

schimbă forma acestora și materialele din

care sunt executate;

b)

reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară și

exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor și tâmplăriei,

inclusiv în situația în care se schimbă materialele din care sunt realizate

respectivele lucrări, cu excepția clădirilor declarate monumente istorice, în

condițiile legii;

c)

reparații și înlocuiri de sobe de încălzit;

d)

zugrăveli și vopsitorii

interioare;

e)

zugrăveli și vopsitorii exterioare, dacă nu

se modifică elementele de fațadă și culorile clădirilor;

f)

reparații la

instalațiile interioare, la branșamentele și racordurile exterioare,

de orice fel, aferente construcțiilor, în

limitele proprietății, montarea sistemelor locale de încălzire și de preparare

a apei calde menajere cu cazane omologate, precum și montarea aparatelor

individuale de climatizare și/sau de contorizare a consumurilor de utilități;

g)

reparații și înlocuiri la

pardoseli;

h) reparații și

înlocuiri la finisaje interioare și exterioare, tencuieli, placaje, altele

asemenea, la trotuare, la ziduri de sprijin și la scări de acces, fără

modificarea calității și a aspectului elementelor constructive;

i) lucrări de întreținere la

căile de comunicație și la instalațiile aferente;

j) lucrări de

investigare, cercetare, expertizare, conservare și restaurare a componentelor

artistice ale construcțiilor prevăzute la art. 3 lit. b), cu avizul

Ministerului Culturii și Cultelor și al autorității administrației publice

județene sau locale, după caz;

k) lucrări de

foraje și sondaje geotehnice pentru construcții de importanță normală sau

redusă, situate în afara zonelor de protecție instituite pentru zăcăminte

acvifere;

1) lucrări de

construcții funerare subterane și supraterane, cu avizul administrației

cimitirului [alin. (1)]. Se pot executa fără autorizație de construire și

lucrări pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau închise, destinate

difuzării și comercializării presei, cărților și florilor, care sunt amplasate

direct pe sol, fără fundații și platforme, precum și fără racorduri și/sau

branșamente la utilități urbane, cu excepția energiei electrice [alin. (2)].

Nu este întemeiată

nici susținerea în sensul că platforma construită pe teren este de utilitate

publică. Din prevederile art. 11 alin. (3) rezultă că sunt trei ipoteze, distincte,

în care măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent: 1) pe teren se află

construcții noi, autorizate; 2) terenul este afectat de servituti legale; 3) pe

teren sunt alte amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și

rurale.

Așadar, nu se poate

susține că o construcție neautorizată poate fi totuși apreciată de utilitate

publică, astfel încât terenul să nu fie restituit în natură. Textul are în

vedere alte amenajări de utilitate publică, în afara construcțiilor care nu pot

fi decât autorizate. Or, în raportul de expertiză s-a arătat că terenul în

litigiu nu este străbătut de rețele de utilitate publică.

În fine,

identificarea imobilului, prin număr de carte funciară și număr topografic, a

fost făcută potrivit cu cele arătate în dispoziția contestată.

Față de cele ce

preced, instanțele de fond au făcut aplicarea corectă a dispozițiilor legii

materiale incidente, astfel încât criticile formulate nu întrunesc cerințele

art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Ca atare, în temeiul

art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat, cu

consecința păstrării hotărârii atacate.

În raport de

dispozițiile art. 274 C. proc. civ. recurentul va fi obligat la cheltuieli de

judecată către intimații reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca

nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca

împotriva deciziei civile nr. 3 77 A din 24 octombrie 2007 pronunțată de Curtea

de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și

familie.

Obligă pe recurent la

5134 lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți C.I.L. și C.A.C.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie

2008.