ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 486/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 486/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului, din
examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 232
din 22 noiembrie 2007, Secția a VI-a Comercială a Curții de Apel București
respinge cererea de revizuire formulată de revizuienții A.G. și A.E. împotriva
sentinței comerciale nr. 84 din 14 august 2003 pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a V-a comercială, în dosar nr. 1038/2003, în contradictoriu
cu intimata P.N. în dosarul nr. 7045/2/2007 conexat la dosarul nr. 3808/2/2007,
ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală
pasivă; respinge cererile de revizuire formulate în dosarele conexate nr. 3808/2/2007
și 7045/2/2007 de către revizuienții A.G. și A.E. împotriva sentinței
comerciale nr. 84 din 14 august 2003 pronunțată de Curtea de Apel București, secția
a V-a comercială, în dosar nr. 1038/2003, în contradictoriu cu intimații A.V.A.S.
și C.P.T. ca nefondate; respinge cererea revizuienților, având ca obiect
obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondate;
respinge cererea revizuienților, având ca obiect obligarea intimaților la plata
cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Pentru a pronunța această
sentință curtea a reținut, în esență, că A.G. și A.E. și-au întemeiat cererile
de revizuire pe dispozițiile art. 322 pct. 4 și 5 C. proc. civ., însă
înscrisurile depuse la dosar nu îndeplinesc condițiile expres prevăzute de
dispozițiile procedurale precitate.
Revizuienții au formulat
recurs împotriva sentinței civile nr. 232/2007, în temeiul art. 304 pct. 6; pct.
7; pct. 8; pct. 9 C. proc. civ., solicitând trimiterea cauzei la Curtea de Apel
București în vederea rejudecării fondului.
În motivarea recursului se
susține, în esență, că:
Instanța de fond nu a
exercitat rol activ și nu a stăruit pentru a soluționarea amiabilă a cauzei
conform art. 129 C. proc. civ., motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304
pct. 6;
Instanța de fond nu a
motivat hotărârea „în fapt și în drept” motiv prevăzut de dispozițiile art. 304
pct. 7 C. proc. civ.
Instanța de fond a
pronunțat o hotărâre prin interpretarea greșită a actului dedus judecății și a
schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit îndoielnic al acestuia, iar
sentința este nelegală având în vedere că a efectuat o analiză formală,
deficitară și subiectivă a probelor din dosar, motiv prevăzut de art. 304 pct. 8
C. proc. civ.
Curtea de apel a
pronunțat o hotărâre „lipsită de temei legal și cu încălcarea greșită a legii”
respectiv a art. C. civ.: 1993; 948; 973; 966; 969; 1772; art. 372 C. proc.
civ.; art. 13 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/1998 aprobată prin Legea nr. 409/2001;
art. 3.2 din contractul de cesiune de creanță nr. 933200 din 2 decembrie 1999,
motiv de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Intimata A.V.A.S. a formulat
întâmpinare solicitând respingerea recursului, ca nefondat, deoarece
înscrisurile invocate de revizuienți nu sunt acte noi conform dispozițiilor art.
322 pct. 2 C. proc. civ.
Înalta Curte, analizând
actele și lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs și susținerile
din întâmpinare, constată că în al doilea motiv de recurs se critică sentința
pentru că nu a fost motivată „în fapt și în drept” pentru ca în motivul următor
(nr. 3) să se susțină că curtea de apel „a efectuat o analiză formală,
deficitară, subiectivă a probelor din dosar” ceea ce demonstrează o ambiguitate
a motivării recursului și o critică nelegală și procausa a sentinței.
Totuși, analizând sentința
în raport de dispozițiile art. 304 pct. 7 și 8 C. proc. civ., Înalta Curte
constată că, curtea de apel a motivat amplu și pertinent neîndeplinirea
condițiilor prevăzute de art. 322 pct. 4 de hotărârile judecătorești invocate
precum și neîndeplinirea condițiilor privind descoperirea unor înscrisuri
doveditoare reținute de partea adversă conform art. 322 pct. 5 C. proc. civ.,
referitoare la înscrisurile anexate sau invocate în cererile de revizuire, și
în consecință aceste două motive de recurs sunt nefondate.
Primul motiv de recurs,
referitor la încălcarea art. 129 C. proc. civ., de către judecător este, de
asemenea, nefondat deoarece nu poate constitui motivul de casare potrivit art. 304
pct. 6 C. proc. civ., cum opiniază recurenții, căci art. 304 pct. 6 C. proc.
civ., se referă expres la cazul în care instanța a acordat mai mult decât s-a
cerut, ori ceea ce nu s-a cerut, iar revizuienții nu au susținut acest lucru.
În fine, al patrulea motiv
de recurs este, de asemenea, nefondat, deoarece revizuienții susțin în mod
nelegal că s-au aplicat greșit dispozițiile legale ale codului civil și al
celorlalte acte normative precitate, deoarece obiectul cererii de revizuire îl
constituie analiza îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 322 pct. 4 și 5 C.
proc. civ., de către înscrisurile depuse la dosar sau invocate de revizuienți
și nicidecum reaprecierea aplicării actelor normative sau dispozițiilor legale din
Codul civil sau Codul de procedură civilă cu ocazia soluționării pe fond a
dosarelor în care s-au pronunțat hotărârile atacate cu revizuire.
Față de cele ce preced,
Înalta Curte constată că motivele de recurs sunt nefondate și în temeiul art. 312
alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de A.G. și A.E. împotriva sentinței nr. 232 din 22 noiembrie
2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 12 februarie 2008.