ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1643/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1643/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Tribunalul Timiș a fost sesizat de
reclamanții T.N., T.D. și C.I.V. care au chemat în judecată SC G.G. SRL și SC B.P.
SRL și au solicitat ca prin sentința care se va pronunța să se dispună rezoluțiunea
contractului de vânzare-cumpărare nr. 5466 din 15 octombrie 2003 și repunerea
părților în situația anterioară. Ulterior cererii introductive de instanță a
fost precizată acțiunea și s-a solicitat ca instanța să constate nulitatea
absolută a contractului.
Litigiul a fost soluționat prin
sentința nr. 656 din 13 iunie 2006, prin care tribunalul a admis acțiunea
precizată și a constatat nulitatea absolută a contractului de
vânzare-cumpărare, soluție care a fost confirmată în apel prin anularea apelului
declarat de pârâta SC G.G. SRL împotriva sentinței civile nr. 656 din 13 iunie
2005 pronunțată de Tribunalul Timiș și prin respingerea apelului declarat de SC
B.P. SA împotriva aceleiași sentințe. Decizia nr. 196/ A din 5 decembrie 2005 a
fost recurată de pârâtele SC G.G. SRL și SC B.P. SA Timișoara pentru motivul
prevăzut de art. 304 alin. (9) C. proc. civ.
Soluționând recursurile, Înalta Curte de
Casație și Justiție prin decizia nr. 198 din 17 ianuarie 2007, a reținut că
soluția de anulare a apelului declarat de pârâta SC G.G. SRL este legală
întrucât s-au aplicat corect dispozițiile Legii nr. 146/1997.
În ce privește recursul declarat de SC
B.P. SA care viza respingerea pe fond a criticilor aduse sentinței primei
instanțe, Înalta Curte, ca instanță de recurs, a reținut că la dosar au fost
depuse înscrisuri noi din care a rezultat că părțile au înțeles să rezilieze
contractul care forma obiectul litigiului, cu repunerea integrală în situația
anterioară. Văzând și înscrisul de la dosarul de apel, Înalta Curte a apreciat că
a operat între părți o revocare mutuală a contractului pentru care s-a
solicitat instanței constatarea nulității absolute de unde rezultă că litigiul
a rămasă fără obiect.
Împotriva deciziei pronunțată de
Înalta Curte în recurs au formulat cerere de revizuire reclamanții C.I.V., T.D.
și T.N. prin care au invocat dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 1 și 2 C.
proc. civ., în argumentarea cărora s-a susținut că dispozitivul hotărârii
cuprinde dispoziții potrivnice care nu pot fi aduse la îndeplinire. În concret,
revizuienții au susținut că prin respingerea recursului SC G.G. SRL și
schimbarea în parte a sentinței ca urmare a admiterii recursului SC B.P. SRL, Înalta
Curte a dispus două lucruri diferite imposibil de a fi aduse la îndeplinire. Au
susținut în continuare revizuienții că ambele pârâte SC B.P. SRL și SC G.G. SRL
sunt semnatarele contractului de vânzare-cumpărare nr. 5466 din 15 octombrie
2003 așa încât nu se poate ca același contract să rămână perfect valabil față
de o parte și să fie declarat nul față de cealaltă parte. Printr-un alt argument
în susținerea art. 322 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., invocat ca motiv de
revizuire, s-a susținut că SC B.P. SA în motivarea recursului a solicitat
modificarea în tot a deciziei recurate în sensul admiterii apelului și a
schimbării în tot a sentinței ori instanța de recurs a modificat numai în parte
decizia atacată și a schimbat sentința în sensul respingerii acțiunii ca fără
obiect încălcând principiul disponibilității întrucât revizuienții prin acțiune
nu au solicitat ca acțiunea să fie respinsă în acest mod.
Intimata SC B.P. SRL prin întâmpinare
a solicitat ca cererea de revizuire să fie respinsă, ca inadmisibilă, întrucât
decizia atacată nu a evocat fondul, iar soluția pronunțată nu este susceptibilă
de executare. În ce privește cele două motive invocate în susținerea cererii de
revizuire intimata a arătat că acestea nu-și găsesc incidența în cauză întrucât
soluția pronunțată de instanța de apel nu este contradictorie și nici nu a
depășit cadrul procesual.
Cererea de revizuire va fi respinsă ca
nefondată.
Revizuirea unei hotărâri dată de o
instanță de recurs se poate cere dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții
potrivnice care nu pot fi aduse la îndeplinire [(art. 322 alin. (1) pct. 1 C.
proc. civ.)].
Rezultă din dispozițiile citate, că art.
322 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., se referă la hotărârile care se pot aduce
la îndeplinire prin executare silită. În cazul de față, instanța a fost
sesizată cu o acțiune în constatare, respinsă ca rămasă fără obiect de către
instanța de recurs, astfel că nu se poate pune problema imposibilității
înfăptuirii executării datorită unei pretinse contradictorialități, existentă
în dispozitivul deciziei de recurs.
De asemenea, respingerea recursului SC
G.G. SRL care viza anularea apelului declarat de această pârâtă ca netimbrat și
admiterea recursului SC B.P. SRL cu consecința modificării în tot a sentinței
fondului, nu constituie o rezolvare contradictorie a recursurilor așa cum
speculativ se invocă prin cererea de revizuire ca urmare a neînțelegerii soluției
pronunțată în urma soluționării căii de atac respective. Prin modificarea în
totalitate a sentinței fondului în sensul respingerii acțiunii ca fără obiect este
evident că soluția vizează ambele pârâte astfel că nu există nici un interes
pentru a se susține cererea de revizuire din perspectiva art. 322 alin. (1) pct.
1 C. proc. civ.
Și cel de-al doilea motiv de revizuire
invocat este nefondat întrucât instanța de recurs, prin sentința de modificare
a deciziei din apel și a schimbării în tot a sentinței de fond a respectat
cadrul procesual și obiectul litigiului. Este lipsită de orice suport juridic
susținerea revizuienților în legătură cu încălcarea principiului
disponibilității cu consecința acordării a ceea ce nu s-a cerut în condițiile
în care soluția reprezintă consecința pronunțării asupra excepției invocată de
pârâți care viza faptul că acel contract supus spre analiză în acțiunea în
constatare și-a încetat existența prin revocarea mutuală care a intervenit
între părți.
În consecință, față de cele ce preced cererea
de revizuire va fi respinsă, ca nefondată.
Văzând și art. 274 C. proc. civ.,
revizuienții vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată potrivit
dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată
de C.I.V., T.N. și T.D. împotriva deciziei nr. 198 din 17 ianuarie 2007
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, ca nefondată.
Obligă revizuienții la 542 lei cheltuieli
de judecată către intimata SC B.P. SA TIMIȘOARA.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14
mai 2008.