ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1881/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1881/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe
rolul Curții de Apel Galați,
secția
contencios administrativ și fiscal, sub nr. 3474/44/2006,
reclamanta L.A. a solicitat, în contradictoriu cu
pârâtul
M.S., obligarea acestuia la
plata sumei de 40 RON
(400.000 lei vechi) reprezentând contravaloarea serviciilor
medicale efectuate în C.B.F. din cadrul
S.C.J.U.S.A.A. Galați.
În motivarea acțiunii reclamanta
a arătat că a plătit
tratamentul medical
necesar ameliorării bolii de care suferă, deși
este beneficiara prevederilor Legii nr. 189/2000, având dreptul la
asistență
medicală gratuită.
A mai
arătat că s-a adresat autorităților pârâte solicitând
restituirea sumei de 40 RON,
achitată cabinetului care a furnizat
serviciile medicale, dar nu a primit răspuns
favorabil.
La termenul din 19 septembrie
2006, instanța de fond a introdus în cauză, în calitate de pârâtă, C.A.S.
Galați.
Pârâta C.A.S. Galați a invocat
excepția lipsei calității procesuale pasive
arătând că între această
instituție și reclamantă nu există încheiată o
convenție, iar decontarea serviciilor medicale se face în limita sumei alocate
pentru luna respectivă, de la buget, furnizorului
de servicii.
Prin
sentința nr. 120 din 17 octombrie 2006, Curtea de Apel
Galați, secția contencios
administrativ și fiscal a admis acțiunea
formulată de reclamanta L.A., față de pârâta C.A.S.
Galați, obligând-o pe
aceasta să plătească
reclamantei suma de 40 RON cu titlu de daune și a respins acțiunea
fată de M.S.
Pentru a
pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că
reclamanta a făcut dovada
existenței unui drept proteguit de lege,
fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin.
(1) din Legea nr.
554/2004,
având în vedere că reclamanta, deși beneficiază de
asistență medicală gratuită și-a plătit tratamentul efectuat.
A mai
reținut prima instanță că pârâtul M.S. a
răspuns tuturor solicitărilor reclamantei, astfel
încât se impune
respingerea
acțiunii față de acesta.
Împotriva
acestei sentințe a declarat recurs pârâta C.A.S.
Galați întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta-pârâtă
susține, în esență, că ordonatorul principal
de credite, C.N.A.S. stabilește
și
comunică
prin filă de buget, caselor de asigurări județene sumele
care pot fi contractate cu furnizorii de servicii
medicale pentru
fiecare tip de asistență
medicală, neputându-se depăși suma lunară
aprobată. Mai arată că nu
poate fi obligată la plata sumei de 40 RON, atâta vreme cât aceasta nu a ajuns
în contul C.
A.S., iar serviciile nu au fost
prestate de această
instituție.
Examinând
sentința atacată în raport cu actele și lucrările
dosarului, cu criticile formulate de recurentă,
precum și cu
dispozițiile legale incidente
în cauză, inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că recursul
este fondat,
după cum se va arăta în continuare.
Analizând
actele dosarului, Înalta Curte constată că, în cursul
judecării fondului cauzei, pârâta C.A.S. Galați a
invocat excepția lipsei calității procesuale pasive solicitând scoaterea din
cauză a acestei instituții.
Instanța de
fond, prin sentința pronunțată, a admis acțiunea
reclamantei, formulată în contradictoriu cu pârâta C.A.S.
Galați, soluționând cauza pe fond, fără ca în
dispozitiv sau în considerente să se refere la
excepția invocată.
Totodată a respins acțiunea față
de pârâtul M.
S., cu motivarea că aceasta a
răspuns solicitărilor.
Potrivit
dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ. „instanța se va pronunța mai
întâi asupra excepțiilor de
procedură, precum și asupra celor de fond, care fac de
prisos, în
totul sau în parte
cercetarea în fond a pricinii", iar alin. (2) al
aceluiași articol stabilește că „excepțiile nu vor putea fi unite cu
fondul
decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se
administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii".
Excepția
lipsei calității procesuale pasive este o excepție de
fond, dirimantă (peremptorie)
invocarea ei tinzând la împiedicarea
judecării pe fond a cauzei. Prin urmare, în conformitate cu
dispozițiile procedurale invocate mai sus,
instanța este obligată să
o
analizeze, înainte de cercetarea pe fond a cauzei, ceea ce în speță
nu
s-a întâmplat.
Din considerentele sentinței nu
rezultă nici intenția judecătorului de a uni această excepție cu fondul cauzei,
în
condițiile art. 137 alin. (2) C. proc.
civ. și, oricum
nu s-a cercetat aspectul dacă pentru judecarea excepției
era necesară administrarea de dovezi care țineau de soluționarea pe fond a
pricinii.
Pe de altă parte, soluția de
respingere a acțiunii față de
M.S., sumar
motivată, a fost pronunțată fără a se
pune
în discuția părților excepția calității procesuale a acestui pârât
și nu are corespondent în înscrisurile depuse la
dosar, instanța fiind
datoare să-și
exercite rolul activ pentru clarificarea acestui aspect,
în temeiul dispozițiilor art. 129 C. proc. civ.
Pentru
considerentele expuse mai sus, Înalta Curte, constată
că recursul este fondat, impunându-se trimiterea
cauzei spre
rejudecare la aceeași instanță
pentru a se pronunța asupra excepției
invocate
de pârâta C.A.S. Galați, cu
suplimentarea
probatoriului necesar clarificării situației de fapt.
În temeiul dispozițiilor art. 312
alin. (2) și ale art. 313 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de C.A.S. Galați, împotriva
sentinței nr. 120 din 17 octombrie 2006 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre
rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 martie 2007.