ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.06.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2290/2008

HOTĂRÂRE
04.06.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2290/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată

următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel

Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și

fiscal, reclamanta G.E. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de

Pensii Tulcea anularea Hotărârii nr. 5303 din 30 noiembrie 2005 a Comisiei de

aplicare a Legii 189/2000, prin care i s-a respins cererea de stabilire a

calității de beneficiară a dispozițiilor Legii 189/2000, cu consecința

recunoașterii acestei calități și acordării drepturilor cuvenite.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că

părinții săi, Ș. și A.D. în septembrie 1940 au fost strămutați, în urma

Tratatului de la Craiova încheiat între România și Bulgaria, din localitatea de

domiciliu situată în jud. Caliacra, Bulgaria, în localitatea. Cerna, jud.

Tulcea. A mai arătat reclamanta că s-a născut la data de 10 iunie 1943 în

localitatea Cerna, jud. Tulcea, după strămutarea părinților săi.

Prin sentința civilă nr. 121/CA din 11

februarie 2008, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, contencios administrativ și fiscal, a admis contestația reclamantei

G.E., a anulat Hotărârea nr. 5303 din 30 noiembrie 2005 emisă de Casa Județeană

de Pensii Tulcea și a constatat reclamantei calitatea de beneficiară a Legii 189/2000.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a

reținut că prin Hotărârea nr. 5303 din 30 noiembrie 2005, pârâta Casa Județeană

de Pensii Tulcea a respins cererea reclamantei, întemeiată pe dispozițiile O.G.

nr. 105/1999 aprobată și completată prin Legea 189/2000, cu motivarea că nu s-a

făcut dovada persecuțiilor etnice, reclamanta născându-se în timpul refugiului

părinților săi, nefiind născută la data strămutării.

În baza probelor administrate în cauză Curtea

de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios

administrativ și fiscal, a apreciat că legiuitorul a urmărit prin dispozițiile

legale menționate mai sus, ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure

toate persoanele care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate

asupra lor, din motive etnice, acesta fiind și cazul copiilor născuți în

refugiu, care au suportat condițiile grele de viață ce au decurs din situația

de refugiați a părinților.

A concluzionat instanța de fond că reclamanta

a făcut dovada că s-a născut în timpul refugiului părinților săi din

localitatea de domiciliu situată în Bulgaria, în localitatea Cerna, jud.

Tulcea, astfel încât este îndreptățită să beneficieze de drepturile prevăzute

de O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea 189/2000.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs

pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea, criticând-o pentru nelegalitate,

arătând că instanța de fond a interpretat în mod greșit dispozițiile legale și

probatoriul administrat în cauză.

Se susține, în esență, că reclamanta nu era

născută la momentul când s-a hotărât efectuarea schimbului de populație între România

și Bulgaria și nici în intervalul de trei luni stabilit pentru finalizarea

acestei operațiuni, prin art. 1 din Anexa c din Acordul privitor la schimbul de

populațiune ce face parte din Tratatul semnat la Craiova.

Recursul este nefondat.

Examinând sentința atacată în raport cu

actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă, precum și

cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 C. proc.

civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în

continuare.

Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999

privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile

instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945

din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, de prevederile

acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada

sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost

refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

Din conținutul textului de lege menționat,

rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive

etnice, au suferit persecuții în perioada precizată, fără a se face distincție

între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă

localitate și cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Așadar,

legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele,

cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate

din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, și copiii

născuți în perioada refugiului, aceștia împărtășind aceeași situație cu cea a

părinților refugiați, al căror statut l-au dobândit.

In cauză, este necontestat și rezultă din

dovezile administrate (acte de stare civilă, contract de vânzare cumpărare,

declarații autentificate) că reclamanta s-a născut la data de 10 iunie 1943, în

localitatea Cerna, județul Tulcea, după ce, în anul 1940 - în urma Tratatului

de la Craiova - părinții săi se refugiaseră din localitatea de domiciliu,

aflată în județul Caliacra - Bulgaria.

Fiind născută în perioada refugiului

părinților săi, intimata-reclamantă a împărtășit situația părinților refugiați,

suportând consecințele morale și materiale ale refugiului care, începând cu

data nașterii sale, s-au răsfrânt și asupra sa, situație față de care, în mod

corect a procedat instanța de fond obligând-o pe pârâtă să-i recunoască

reclamantei calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000 și, în

consecință, să-i acorde acesteia drepturile ce i se cuvin.

Pentru considerentele arătate, recursul va fi

respins ca nefondat, menținându-se sentința atacată, ca fiind temeinică și

legală.

Respinge recursul declarat de pârâta Casa

Județeană de Pensii Tulcea împotriva sentinței civile nr. 121/CA din 11

februarie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 4

iunie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-06-04
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2291/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fi
ÎCCJ 2006-06-06
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2075/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 28 noiembrie 2005, reclamanta I.M. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județ
ÎCCJ 2006-10-13
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3402/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 8 februarie 2006, reclamanta N.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 5319 din 30 decembrie 2005, emisă de Casa Județ
ÎCCJ 2006-06-06
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2085/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, la data de 27 decembrie 2005, reclamanta A.M. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Jude
ÎCCJ 2006-06-08
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2156/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanța, la data de 19 decembrie 2005, reclamantul P.G. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de
Sursă