ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.02.2007

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 898/2007

HOTĂRÂRE
13.02.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 898/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamanta M.G. a chemat în

judecată C.J.P.T., solicitând instanței ca în contradictoriu cu aceasta să

dispună anularea Hotărârii nr. 5689 din 31 mai 2006 emisă de pârâtă și să

constate calitatea sa de beneficiar al Legii nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii

reclamanta a arătat că părinții săi strămutați din Bulgaria au fost obligați

să-și stabilească domiciliul în România în comuna Frecăței, județul Tulcea,

reclamanta născându-se la data de 16 noiembrie 1942, în perioada de refugiu a

acestora, suportând aceleași privațiuni ca și ei.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin

sentința nr. 660 din 9 octombrie 2006 a admis contestația formulată de

reclamantă, dispunând anularea Hotărârii nr. 5689/2006 emisă de pârâtă și

constatând că reclamanta are calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute

de Legea nr. 189/2000, cu consecința acordării acestor drepturi.

Pentru a pronunța această

hotărâre instanța a reținut că reclamanta s-a născut ulterior datei la care

părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, dar

în perioada reglementată de art. 1 din O.G. nr. 189/2000 și a suferit aceleași

consecințe nefavorabile ca și familia sa.

Împotriva acestei sentințe considerată

nelegală și netemeinică a declarat recurs C.J.P.T.

Recurenta a susținut în

esență că intimata nu era născută în anul 1940 când a avut loc schimbul de

populație între Bulgaria și România pentru a susține că a avut alt domiciliu și

a fost obligată să-l schimbe în altă localitate.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana

cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie

1940 – 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum

urmează: lit. c) a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.

Prin Normele de aplicare a O.G.

nr. 105/1999 aprobate prin H.G. nr. 127/2000 în art. 2, persoanelor strămutate

în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și cele

expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de

populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

De asemenea, de prevederile

Legii nr. 189/2000 beneficiază și copiii născuți în perioada în care părinții

lor s-au refugiat s-au au fost strămutați, întrucât în mod indirect și aceștia

au suferit consecințele nefavorabile ale strămutării sau refugiului.

Dovada încadrării în

situațiile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, astfel cum a fost modificată, se

poate face, potrivit art. 4 din H.G. nr. 127/2000, cu acte oficiale eliberate

de organele competente sau, în lipsa actelor oficiale prin declarațiile de

martori.

În cauză din dovezile depuse

la dosar respectiv situația de avere a numitei C.E. (mama reclamantei),

certificatele de stare civilă și declarațiile martorilor D.M. și D.I. rezultă

că reclamanta s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să

se refugieze din localitatea de domiciliu, dar în perioada reglementată de art.

1 din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 suferind aceleași

consecințe nefavorabile datorită strămutării, ca și părinții săi drept pentru

care beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, așa cum corect

a reținut și instanța de fond.

Examinând și din oficiu

hotărârea atacată sub toate aspectele de legalitate și temeinicie și

neconstatându-se existența vreunui motiv de casare recursul apare ca nefondat,

urmând a fi respins ca atare.

Respinge recursul declarat

de C.J.P.T. împotriva sentinței civile nr. 660/ CA din 9 octombrie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 februarie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-03-22
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1718/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, urmare a declinării competenței de soluționare a cauzei prin sentința civilă nr. 4501/2006 a
ÎCCJ 2007-04-18
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2061/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Constanța sub nr. 5690 din 36 din 23 noiembrie 2006, reclamantul M.M. a solicitat
ÎCCJ 2007-03-29
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1856/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul M.D. a chemat în judecată C.J.P.T., solicitând Instanței ca în contradictoriu cu aceasta să dispună anularea Hotărârii nr. 5691 din 31 mai 200
ÎCCJ 2007-01-09
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 30/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 31 mai 2006, reclamanta T.C.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P.T., anularea Hotărârii nr. 5673 din 28 aprilie
ÎCCJ 2006-10-05
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3285/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta G.A. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Tulcea - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, solicitând instanței ca, în contradict
Sursă