ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 190/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 190/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta M.M. a
solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Brașov, anularea Hotărârii nr. 5062
din 16 aprilie 2008 și recunoașterea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii,
reclamanta a arătat că pârâta i-a respins cererea sa de stabilire a calității
de beneficiar al Legii nr. 189/2000, creându-se o ilegalitate, deoarece mamei
sale și fraților săi li s-au recunoscut aceste drepturi. A mai arătat că mama
reclamantei s-a refugiat din orașul Zalău în orașul Brașov la data de 1
noiembrie 1940 împreună cu familia sa și că reclamanta s-a născut la data de 31
ianuarie 1944, în timpul refugiului mamei sale.
Prin întâmpinare, pârâta, C.J.P.
Brașov a solicitat respingerea acțiunii, menționând că de dispozițiile legii
beneficiază doar copiii concepuți la data refugiului, iar reclamanta nu se
găsește în această situație.
Prin sentința civilă nr. 94/
F din 16 iulie 2008, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și
fiscal, a admis acțiunea reclamantei, a dispus anularea Hotărârii nr. 5062 din
16 aprilie 2008 emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să recunoască reclamantei
calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000 pentru perioada 31 ianuarie 1944
– 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile legale aferente.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență că reclamanta s-a născut la
data de 31 ianuarie 1944 în orașul Stalin (Brașov) în timpul refugiului mamei
sale, și a apreciat că pentru perioada dintre data nașterii reclamantei și data
încetării persecuțiilor etnice (6 martie 1945) aceasta beneficiază de
prevederile Legii nr. 189/2000.
Împotriva hotărârii primei
instanțe a declarat recurs pârâta, C.J.P. Brașov, solicitând admiterea acestuia
și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului,
pârâta a apreciat că de prevederile Legii nr. 189/2000 nu beneficiază decât
persoanele care s-au refugiat efectiv, nu și copiii acestora care s-au născut
ulterior refugierii.
A mai arătat că reclamanta
nu are statut de refugiat întrucât nu a fost născută și nici concepută la data
refugierii familiei sale.
Prin întâmpinare, intimata
reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea
sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală.
Examinând actele și
lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs invocate, și din oficiu,
Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, din considerentele ce se vor
arăta în cele ce succed.
Potrivit art. 1 lit. c) din
O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile
conferite de lege persoanele de cetățenie română care în perioada 06 septembrie
1940 – 6 martie 1945 au avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind
strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu.
Prin H.G. nr. 127/2002
persoanele refugiate au fost asimilate celor strămutate.
După cum se poate observa,
dispozițiile legale în materie nu fac nici un fel de distincție între părinții
și copiii lor concepuți ori născuți în perioada refugiului, aceștia din urmă
suportând, alături de părinți, consecințele persecuțiilor din motive etnice.
În cauză, reclamanta s-a
născut la data de 31 ianuarie 1944, în timpul refugiului mamei sale din
localitatea Zalău în localitatea Brașov și a suportat persecuțiile etnice până
la data încetării acestora, adică până la data de 6 martie 1945.
Prin urmare, prima instanță
a apreciat corect că reclamanta îndeplinește condițiile pentru a beneficia de
drepturile conferite de Legea nr. 189/2000.
În raport cu aceste
considerente, Înalta Curte în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâta C.J.P. Brașov și va menține,
ca fiind legală și temeinică hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de pârâta C.J.P. Brașov împotriva sentinței civile nr. 94/ F din 16 iulie 2008 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 16 ianuarie 2009.