ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1481/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 12 decembrie 2007, F.R. a declarat recurs împotriva Hotărârii nr. 819 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M., solicitând modificarea acesteia în privința sa și recunoașterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe Înalta Curte de Casație și Justiție. În motivarea recursului, petentul a susținut că prin Hotărârea nr. 97 din 1 noiembrie 2005 a C.S.M., secția pentru procurori, s-a avizat favorabil numirea sa în funcția de procuror în cadrul D.I.I.C.O.T., astfel că începând cu 1 noiembrie 2005 prin Ordinul nr. 2262 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost numit în funcția de procuror la D.I.I.C.O.T.

– serviciul teritorial Covasna. A mai precizat petentul că a fost declarat admis la interviul organizat în perioada 10 - 12 octombrie 2005 de comisia constituită conform art. 75 din Legea nr. 304/2004 republicată, privind organizarea judiciară. A mai menționat F.R. că prin hotărârea C.S.M. - secția pentru procurori nr. 142 din 14 iunie 2007, rectificată ulterior prin Hotărârea nr. 217 din 5 iulie 2007, a fost numit în funcția de procuror șef al biroului teritorial Covasna din cadrul D.I.I.C.O.T. – începând cu 14 iunie 2007. A precizat petentul că, întrucât interviul la care a participat în perioada 10 - 13 octombrie 2005, a constat în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de asumare a răspunderii, rezistenței la stres, precum și a altor calități specifice, potrivit art. 75 alin. (6) din Legea nr. 304/2004, acesta are același efect ca și promovarea în urma oricărui concurs sau examen.

De altfel, a mai menționat petentul și Hotărârea nr. 97 din 1 noiembrie 2005 a C.S.M. – secția pentru procurori, precizează că: din verificarea dosarelor profesionale ale procurorilor declarați admiși la interviu, a rezultat că aceștia îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, referitor la pregătirea profesională, conduita morală ireproșabilă, vechimea de cel puțin 6 ani în funcția de procuror sau judecător. Așa fiind, a fost avizată favorabil numirea în funcția de procuror la D.I.I.C.O.T. – din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În această situație, în mod greșit Plenul C.S.M., prin Hotărârea nr. 819 din 28 noiembrie 2007 a respins cererea formulată de petent – procuror șef birou la D.I.I.C.O.T.

– biroul teritorial Covasna, prin care a solicitat să i se recunoască gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Plenul C.S.M. față de Deciziile nr. 1112 din 21 februarie 2007, nr. 1113 din 21 februarie 2007 și nr. 3496 din 21 septembrie 2007 ale secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție ce au avut ca obiect recursul împotriva unor hotărâri similare, a apreciat că aceste hotărâri „nu constituie o dezlegare la o problemă de drept supusă judecății și nu au caracter obligatoriu în cauze similare supuse judecății (cu atât mai puțin pentru C.S.M.)”. Petentul a menționat însă că, prin ignorarea totală a acestor decizii s-ar încălca principiul nediscriminării, în conformitate cu care, persoanelor aflate în situații similare, nu li se pot aplica regimuri juridice diferite.

Din actele cauzei, Înalta Curte constată că: Prin Hotărârea nr. 819 din 28 noiembrie 2007, Plenul C.S.M. a respins cererile de recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la 54 de procurori, printre care, la poziția 10 figurează F.R. – procuror la D.I.I.C.O.T. – biroul teritorial Covasna, petentul în cauză. Și pentru acesta ca și pentru ceilalți procurori s-a reținut de intimat că „nu trebuie confundată numirea procurorilor într-o anumită structură specializată, cu promovarea acestora în funcții de execuție”. Sub acest aspect se arată că la art. 8 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 508/2004 se prevăd condițiile de numire a procurorilor la D.I.I.C.O.T.

și care privesc atât calitățile profesionale cât și de conduită ale procurorilor, vechimea în funcție, conduita morală ireproșabilă. C.S.M. a mai specificat în hotărârea atacată că în prezent legiuitorul a stipulat în art. 75 alin. (4) – (8) din Legea nr. 304/2004, republicată, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 247/2005, că procedura specială privind numirea procurorilor la D.I.I.C.O.T. să fie completată cu o nouă condiție privitoare la admiterea la un interviu organizat de o comisie constituită în scopul verificării pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderi, a rezistenței la stres, precum și altor calități specifice.

Pentru promovarea procurorilor, a precizat intimatul, prin hotărârea atacată, se aplică art. 43 din Legea nr. 303/2004 republicată, promovarea făcându-se numai prin concurs, organizat la nivel național, în limita posturilor vacante la parchete (inclusiv la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție). În art. 44 alin. (1) lit. c) a menționat intimatul, se prevede condiția de 8 ani vechime în funcția de judecător sau procuror pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (condiție diferită de cea de 6 ani vechime necesară numirii la D.I.I.C.O.T.). S-a mai arătat în hotărârea atacată cu recurs în cauză, că procurorii sunt numiți la D.I.I.C.O.T.

prin ordin al Procurorului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul C.S.M. (care nu este conform), pe când promovarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se dispune prin hotărâre de către C.S.M. Cât privește salarizarea procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T. (ce sunt salarizați cu un coeficient de multiplicare corespunzător procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), aceasta nu înseamnă că acești procurori au gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Verificându-se actele cauzei, avându-se în vedere dispozițiile Legii nr. 508/2004, Legea nr. 304/2004, republicată, așa cum a fost modificată, principiul nediscriminării unor persoane aflate în situații similare și cărora nu li se pot aplica regimuri diferite, se constată că recursul declarat de petent este întemeiat și urmează a fi admis, Hotărârea nr. 819 din 28 noiembrie 2007 a plenului C.S.M. prin care s-a respins cererea lui F.R. de recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind neîntemeiată. Se constată că prin Legea nr. 508 din 17 noiembrie 2004 s-a înființat structura specializată D.I.I.C.O.T. ca o necesitate juridică față de situația infracțională existentă la acest moment.

Fiind o structură specializată, cu atribuții specifice, așa cum rezultă din art. 2 al acestei legi, are caracteristici specifice inclusiv sub aspectul încadrării cu personal, în condițiile art. 23 din lege, încadrarea făcându-se prin numire - art. 7 din lege. Mai mult, potrivit art. 24 alin. (2): procurorul șef al D.I.I.C.O.T. este asimilat din punct de vedere al salarizării, funcției de consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar procurorul șef este asimilat procurorului șef de secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Deci, numirea este modalitatea de încadrare a procurorilor în cadrul D.I.I.C.O.T., art. 8 din Legea nr. 508/2004 precizând că „pentru a fi numiți în cadrul D.I.I.C.O.T., procurorii trebuie să aibă calități profesionale deosebite, o conduită morală ireproșabilă și o pregătire specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism.

Pe de altă parte, sunt de reținut dispozițiile art. 2 din Legea nr. 508/2004 ce prevăd că D.I.I.C.O.T. își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României, prin procurori specializați în combaterea criminalității organizate și a terorismului. Deci, odată îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru numirea acestor procurori la D.I.I.C.O.T., aceștia dobândesc gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Verificarea îndeplinirii condițiilor legale pentru a putea fi numiți procurori la D.I.I.C.O.T. se face prin interviurile care trebuie să stabilească dacă persoanele ce candidează au calități profesionale deosebite, au o conduită morală ireproșabilă și o pregătire specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism.

În cazul de față, petentul a fost supus unui astfel de interviu și a fost declarat admis. Este de observat, așa cum rezultă din procesul-verbal din 14 octombrie 2005 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (fila 6 dosar) că examinatorii ce au făcut parte din comisie sunt: procurorul șef al serviciului de combatere a criminalității organizate din cadrul D.I.I.C.O.T. – structura centrală, procurorul șef al Biroului de combatere a traficului de ființe umane din cadrul D.I.I.C.O.T. – structura centrală, procurorul șef al serviciului teritorial București din cadrul D.I.I.C.O.T., procurorul din cadrul secției de analiză, studii, probleme ale minorilor, evidență, perfecționare profesională și informatică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și un conferențiar universitar doctor la F.P.Ș.E.

Împrejurarea că procurorii D.I.I.C.O.T. au salarizarea corespunzătoare procurorilor cu grad profesional al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu este întâmplătoare, ea derivând din însăși atribuțiile D.I.I.C.O.T., așa cum sunt prevăzute de lege. Este relevant că pe lângă atribuțiile specifice pragmatice de cercetare penală, structura D.I.I.C.O.T., așa cum prevede art. 2 lit. d) și lit. e), studiază cauzele care generează săvârșirea infracțiunilor de criminalitate organizată, mafie, droguri, macrocriminalitate economico - financiară, criminalitate informatică și terorism și a condițiilor care le favorizează, elaborarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației penale în acest domeniu”.

Deci, nu se poate susține că odată numiți, acești procurori, inclusiv cu acordul C.S.M., salarizați ca și un procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru activitatea lor specifică la nivel național, în condițiile art. 2 din Legea nr. 508/2004, deci tratați juridic ca procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu au dobândit gradul profesional de procurori din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție numai pentru că nu au dat concurs pentru „promovare”, instituție care nici nu li se aplică, ei fiind potrivit legii numiți în structura D.I.I.C.O.T. potrivit Legii nr. 508/2004. De observat că numirea se face cu avizul C.S.M.

De altfel aceasta este și practica unitară a secției de contencios administrativ și fiscal, practică invocată de petent care a dovedit că a fost numit în structura D.I.I.C.O.T. după verificarea prin interviu a îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 508/2004, îndeplinind și condițiile de vechime în cuantum expres stabilit de această lege specială, diferit față de Legea nr. 304/2004, care nu se aplică în cauză. Constatându-se că petentul, procuror D.I.I.C.O.T., numit în condițiile Legii nr. 508/2004 a dobândit gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, recursul fiind întemeiat va fi admis.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de F.R. împotriva Hotărârii nr. 819 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M. Anulează Hotărârea nr. 819 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M. în ceea ce îl privește pe F.R. Admite cererea recurentului de recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 aprilie 2008.