ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2941/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 7 noiembrie 2006,

reclamantul T.O.C. a chemat în judecată pe pârâții C.L.R. – C.S.Î.N. și C.J.D.

– C.S.Î.N., solicitând anularea Hotărârii nr. 6 din 21 septembrie 2006 și

constatarea nulității procesului - verbal de cercetare prealabilă.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că, procesul - verbal este nul pentru că nu poartă data de

întocmire - emitere, propunerile de expropriere și procesul - verbal au fost

notificate cu nerespectarea dispozițiilor art. 13 și art. 14 din Legea nr.

33/1994, iar cetățenii nu au fost consultați prin referendum, așa cum prevede

art. 43 din Legea nr. 215/2001. S-a mai arătat că soluționarea întâmpinării s-a

făcut de o comisie constituită nelegal.

Prin sentința nr. 85 din 8

martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 392/54/2006, Curtea de Apel Craiova,

secția contencios administrativ și fiscal, a respins contestația ca

neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel,

Instanța de Fond a reținut că, nu există identitate între comisia care

realizează cercetarea prealabilă și aceea care declară utilitatea publică și nu

există incompatibilitate între calitatea de membru al comisiei de soluționare a

întâmpinărilor și cea de membru în comisia de realizare a cercetării

prealabile.

S-a mai reținut că procesul -

verbal care finalizează cercetarea prealabilă se încadrează în categoria

actelor materiale preparatorii care nu sunt acte de autoritate și care nu pot

fi supuse controlului de legalitate în contenciosul administrativ.

Reclamantul avea posibilitatea să

conteste actul de declarare a utilității publice, drept urmare, critica

referitoare la lipsa unui referendum organizat conform art. 43 din Legea nr.

215/2007 pentru declararea utilității publice a lucrării de interes local

„strămutarea localității Rast" nu mai poate fi invocată în acest cadru

procesual.

Măsura prevăzută de art. 43 din

Legea nr. 215/2001 este facultativă și nu obligatorie, fiind lăsată la

aprecierea primarului.

Împotriva acestei sentințe a

formulat recurs reclamantul, pentru motivele prevăzute de art. 309 pct. 5, 9, 10 C. proc. civ.

Se invocă nulitatea absolută a

hotărârii atacate, pentru neparticiparea la dezbaterea fondului a reprezentantului

Ministerului Public, a cărui prezență este obligatorie așa cum prevede art. 1

pct. 9 din Legea nr. 554/2004.

Hotărârea atacată este nelegală.

Acțiunea de declarare a

utilității publice a lucrării de interes local „strămutarea localității

Rast", a fost făcută cu nerespectarea prevederilor legale, întrucât nu s-a

realizat un referendum așa cum prevede art. 43 din Legea nr. 215/2001.

Procesul - verbal de consemnare

a rezultatului cercetării prealabile nu are dată de întocmire și număr de

înregistrare.

Elementele ce au justifica

interesul local sunt ambigue și nereale.

Comisia de cercetare prealabilă

a fost alcătuită cu nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (3) din Legea nr.

33/1994.

Comisia de soluționare a

întâmpinărilor la propunerile de expropriere a fost întocmită cu încălcarea

prevederilor art. 15 alin. (3) din Legea nr. 33/1994, cuprinzând persoane care

dețin funcții în administrația publică centrală.

Hotărârea nr. 6 din 21

septembrie 2006 a fost comunicată la 34 de zile de la adoptare, încălcându-se

prevederile art. 18 din Legea nr. 33/1994.

Intimatul - pârât C.J.D. a

formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Excepția nulității

absolute a sentinței atacate este nefondată, prin Decizia nr. 65/2007 Curtea

Constituțională a declarat neconstituționale prevederile alin. (9) al art. 1

din Legea nr. 554/2004, în ceea ce privește participarea obligatorie a

reprezentantului Ministerului Public la ședințele de judecată ale Instanțelor

de contencios administrativ.

Sentința pronunțată

este legală și temeinică, contestațiile împotriva hotărârii Comisiei de

soluționare a întâmpinărilor pot fi formulate numai în cazul în care au fost

respinse propunerile expropriatorului atât inițiale, cât și cele noi, cu

planurile refăcute. Or, comisia nu a respins propunerile expropriatorului. Se

puteau formula doar obiecții privind exproprierea propriu - zisă, așa cum

prevede art. 21 din Legea nr. 33/1994.

Criticile aduse actelor

notariale din cadrul cercetării prealabile privind declararea utilității

publice puteau fi făcute numai în cazul atacării actului administrativ de

declarare a acestei utilități.

Motivele recursului sunt

aceleași cu cele ale contestației introduse la fond și aduc în discuție însăși

rațiunea exproprierii pentru cauză de utilitate publică.

Criticile asupra exproprierii

propriu - zise vor fi analizate de Instanța competentă să soluționeze cererea

de expropriere.

Recursul este nefondat.

Obligativitatea participării

reprezentantului Ministerului Public în dosarele de contencios administrativ a

fost modificată prin art. 4 din O.U.G. nr. 190/2005.

Conform art. 1 alin. (9) din

Legea nr. 554/2004 modificată, cererile în contencios administrativ se

soluționează fără participarea reprezentantului Ministerului Public.

Prin decizia Curții Constituționale

nr. 65 din 25 ianuarie 2007 publicată în M. Of. nr. 107 din 13 februarie 2007

s-a admis excepția de neconstituționalitate a art. 1 alin. (9) teza I din Legea

nr. 554/2004.

Admiterea unei excepții de

neconstituționalitate conduce la încetarea efectelor juridice a dispozițiilor

constatate ca fiind neconstituționale în termen de 45 de zile de la publicarea

deciziei, dacă în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune

de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției, art. 31

alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

Termenul de 45 de zile prevăzut

de art. 31 alin. (3) s-a împlinit, astfel încât dispozițiile art. 1 alin. (9)

teza I din Legea nr. 554/2004 și-au încetat efectele juridice.

Aceasta nu înseamnă că dispozițiile

inițiale ale art. 1 alin. (9) teza I din Legea nr. 554/2004 sunt repuse în

vigoare, iar cererile în contencios administrativ se soluționează cu

participarea reprezentantului Ministerului Public.

Până la punerea de acord a

prevederilor neconstituționale cu dispozițiile Constituției nu există

obligativitatea participării Procurorului în procesele din materia

contenciosului administrativ, motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art.

304 pct. 5 C. proc. civ. fiind nefondate.

Motivele de recurs întemeiate pe

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. sunt de asemenea neîndeplinite.

Criticile formulate se referă la

exproprierea propriu - zisă și nu la întâmpinarea ce poate fi înaintată în

cazul în care au fost respinse propunerile expropriatorului, atât cele

inițiale, cât și cele ulterioare.

Invocarea

nelegalității acțiunii de declarare a utilității publice, nulitatea procesului -

verbal de consemnare a rezultatului cercetării comisiei de cercetare prealabilă

nu pot fi analizate în prezentul dosar.

Aceste aspecte nu au

fost atacate potrivit art. 20 din Legea nr. 33/1994 și nu pot forma obiectul

unei contestații la întâmpinare, conform art. 21 din același act normativ.

Cu privire la componența

comisiei de soluționare a întâmpinărilor și cea a comisiei de declarare a

utilității publice se constată netemeinicia criticii.

Persoana indicată, L.M. nu a

fost membru al comisiei de declarare a utilității publice, ci membru în comisia

pentru efectuarea procedurii prealabile.

În aceste condiții, prevederile

art. 15 alin. (3) din Legea nr. 33/1994 nu au fost încălcate.

Depășirea termenului

de 15 zile prevăzut de art. 18 din Legea nr. 33/1994 nu a vătămat drepturile

reclamantului - recurent, care a atacat în termen legal actul.

Văzând și că

dispozițiile art. 304, pct. 10 C. proc. civ. au fost abrogate prin art. 1, pct.

III din O.U.G. nr. 138/2000.

În temeiul art. 20 din Legea nr.

554/2004 și art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va

respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul ca nefondat

formulat de T.O.C. împotriva sentinței nr. 85 din 8 martie 2007 pronunțată în

Dosarul nr. 392/54/2007 de Curtea de Apel Craiova, secția contencios

administrativ și fiscal, în contradictoriu cu C.L.R. – C.S.Î.N. și C.J.D. –

C.S.Î.N.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 7 iunie 2007.