ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 432/2007
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 432/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta S.I.F.T. SA în contradictoriu cu SC T.E. SA a solicitat tribunalului să dispună anularea A.G.E.A. nr. 4/2005 referitoare la închiderea operațiunii de majorare a capitalului social cu un număr de 26.710.238 acțiuni ce au fost subscrise de acționarii îndreptățiți și care au beneficiat de dreptul de preferință la subscriere acordat prin hotărârea adunării generale extraordinare a acționarilor nr. 9 din 27 noiembrie 2004. Tribunalul Constanța, secția comercială, prin sentința nr. 3016/2005, a respins, ca nefondată, acțiunea stabilind că societatea pârâtă este deținută public și că în acest context se aplică Legea nr. 297/2004, dar pentru că această normă nu este derogatorie de la dreptul comun [(art. 117 alin. (3) L.C.S.)] publicarea într-un ziar de largă răspândire în localitatea în care societatea își are sediul sau dintr-o localitate mai apropiată este suficientă.
Instanța de fond a stabilit că nu s-au încălcat nici dispozițiile art. 243 din Legea nr. 297/2005 întrucât materialele aferente A.G.E.A. documentele și informațiile în legătură cu ordinea de zi puteau fi prezentate pe webesite-ul propriu sau la sediul societății. S-a mai reținut și faptul că din textul convocatorului rezultă în ce constau modificările care urmau să fie aduse capitalului în conformitate cu A.G.E.A. nr. 9/2004 pe care reclamanta a considerat-o nelegală și a atacat-o în instanță. De asemenea, instanța de fond a considerat neîntemeiate și susținerile în legătură cu faptul că majorarea capitalului social dintr-o hotărâre A.G.E.A. nr. 8 /2002 nu a fost realizată întrucât art. 214 din Legea nr. 31/1990 a statuat că aceasta nu a fost adusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării.
Reține în plus și faptul că această hotărâre a fost desființată irevocabil pe cale judecătorească. Au fost înlăturate și celelalte motive de nelegalitate a A.G.E.A. nr. 4/2005, instanța de fond apreciind că interdicțiile reglementate de art. 12 și 210 din legea specială nu duc la nulitatea A.G.E.A. ci la răspunderea patrimonială pentru daunele aduse societății. Sentința nr. 3016/2005, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția comercială, a fost confirmată de Curtea de Apel Constanța care, prin decizia nr. 17 din 16 ianuarie 2006, a respins, ca nefondat, apelul reclamantei. Curtea a considerat că s-au respectat dispozițiile art. 117 alin. (7) și (8) din Legea nr. 31/1990 întrucât convocatorul conține elementele necesare pentru informarea acționarilor cu privire la problemele supuse spre analiză.
În legătură cu aplicarea art. 92 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, instanța de apel a stabilit că hotărârea A.G.E.A. nr. 8/2002 nu a fost pusă în executare în termen de un an și ca atare nu prezintă relevanța în cauză. A mai reținut că prin A.G.E.A. nr. 4/2005 s-a hotărât închiderea operațiunii de majorare a capitalului social stabilită prin A.G.E.A. nr. 9 din 27 noiembrie 2004 prin care se hotărâse majorarea capitalului social prin aport în numerar cu un număr de acțiuni noi în valoare nominală de 1000 lei fiecare și acordarea dreptului de referință la subscriere tuturor celor îndreptățiți. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta S.I.F.T. SA în termenul prevăzut de art. 301 C. proc.
ci.. Recurenta a invocat motivele prevăzute de art. 304 alin. (7) și (9) C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat modificarea deciziei pronunțată în apel și în fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. În argumentarea motivului prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., autoarea a susținut că nu au fost respectate dispozițiile art. 224 alin. (3) și art. 243 alin. (5) din Legea nr. 297/2004 întrucât intimata nu a pus la dispoziția acționarului S.I.F. T. documentele solicitate înainte de organizarea adunării generale a cărei hotărâre a fost atacată cu acțiune în anulare. A mai susținut recurenta că dispozițiile menționate au fost interpretate restrictiv întrucât s-a considerat că este suficient ca documentele pentru lucrările adunării generale extraordinare să fie puse la dispoziție la sediul societății.
Această concluzie a instanței încalcă dispozițiile legii menționate prin lipsa de transparență și încălcarea dreptului la vot al acționarilor. În susținerea motivului prevăzut de art. 304 alin. (9) recurenta a invocat art. 226 alin. (1) din Legea nr. 297 /2004 și art. 113 lit. a) alin. (b) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2005, pentru a-și susține critica în legătură cu încălcarea dispozițiilor referitoare la convocarea și publicitatea A.G.E.A. din 7 martie 2005 întrucât comunicarea nu s-a făcut într-un cotidian de circulație națională. A considerat recurenta că nu era necesar ca obiecțiunile sale cu privire la convocare să fie menționate în procesul verbal de ședință al A.G.E.A. cum a reținut instanța de apel întrucât aceste dispoziții sunt imperative și duc la nulitatea absolută.
Cu privire la același motiv s-a considerat că textul publicat al convocatorului nu cuprindea modificările au fost operate prin actul adițional nr. 4/2005 publicat în M. Of., astfel că în opinia sa au fost încălcate dispozițiile art. 117 alin. (7) și (8) coroborate cu art. 131 alin. (1) și (4) din Legea nr. 31/1990. Concluzia recurentei cu privire la acest argument este că prin depunerea la Registrul Comerțului și prin publicarea în M. Of. a acestei hotărâri pârâta a făcut opozabilă acționarilor săi o hotărâre care nu a fost votată dar care modifică actele constitutive. S-a criticat de recurentă și înlăturarea concludenței hotărârii A.G.E.A. nr. 9/2004 prin care s-a luat măsura majorării capitalului social întrucât această hotărâre a susținut recurenta este nelegală și a fost atacată în instanță.
Concludența acestei hotărâri rezultă din faptul că A.G.E.A. nr. 4/2005 privește închiderea operațiunii de majorare a capitalului social care s-a stabilit prin A.G.E.A. nr. 9/2004. Întrucât printr-o altă A.G.E.A. nr. 8/2002 s-a hotărât majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acțiuni, situația acționariatului va suporta modificări importante urmare punerii în executare a deciziei prin care s-au anulat acțiunile noi emise. Prin urmare dacă A.G.E.A. nr. 8/2002 nu a fost adusă la îndeplinire nu se putea majora capitalul social prin hotărârea nr. 9/2004 decât cu încălcarea dispozițiilor art. 92 alin. (3) și art. 214 din Legea nr. 297/2004. În continuare s-a invocat încălcarea art. 210 din Legea nr. 297/2004 și 126 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 pe considerentul că acționarul majoritar prin votul său a impus o soluție dezavantajoasă societății pârâte și celorlalți acționari.
În fine, s-a criticat și omisiunea instanței de a se pronunța asupra calculării primei de emisiune susținându-se că aceasta va fi calculată ca diferență între valoarea activului net pe acțiune și valoarea nominală înregistrată a unei acțiuni, prima urmând să fie încasată de intimata pârâtă care va fi utilizată ca sursă de finanțare proprie. În sprijinul afirmațiilor privind nelegalitatea A.G.E.A. nr. 9/2004 au fost prezentate înscrisuri (raportul de expertiză din dosarul nr. 30/2005 al Tribunalului Constanța și sentința civilă nr. 4607 din 25 iulie 2006) anexate la notele de concluzii. Intimata SC T.E. SA, prin întâmpinare a respins punctual criticile aduse deciziei pronunțată de instanța de apel și în consecință a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recursul este nefondat. 1.Motivul prevăzut de art. 304 alin. (7) C. proc. civ., poate fi invocat în situația în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii. Din dispozițiile mai sus menționate rezultă că acest text poate constitui temei al criticii în ipoteza în care se încalcă dispozițiile procedurale referitoare la conținutul deciziei supusă analizei de nelegalitate cu privire la obligația de a arăta în cuprinsul acesteia motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței. Din acest punct de vedere, care se regăsește în dispozițiile art. 261 pct. 5 C. proc. civ., critica se vădește nefondată întrucât în limitele criticilor formulate în apel s-a răspuns succint la problemele de esență care vizau netemeinicia și nelegalitatea sentinței fondului.
De asemenea se constată că decizia recurată nu conține motive contradictorii întrucât considerentele nu sunt în contradicție cu soluția adoptată. În același sens este de reținut și faptul că în considerente nu au fost analizate motive străine pricinii. În realitate în argumentarea acestei critici recurenta a pus în discuție încălcarea unor dispoziții legale, motiv care vizează aplicarea legii așa încât aceste critici vor fi examinate în cadrul motivului prevăzut de art. 304 alin. (9) C. proc. civ. 2. Potrivit art. 304 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate atunci când aceasta este lipsită de temei legal sau a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Înainte de a se trece la analiza dispozițiilor invocate de recurentă ca fiind încălcate se impune precizarea că A.G.E.A. nr. 4 din 7 martie 2005 a cărei nelegalitate se invocă reprezintă în realitate punerea în aplicare a A.G.E.A. nr. 9 din 27 noiembrie 2004, prin care s-a hotărât majorarea capitalului social al societății prin aport în numerar cu noi acțiuni, subscrierea fiind făcută potrivit actelor dosarului și susținerilor părților prin acordarea dreptului de preferință. Mai trebuie precizat că A.G.E.A. nr. 9/2004 a cărei legalitate a fost contestată nu a fost anulată pe cale judecătorească printr-o hotărâre irevocabilă pentru a se aprecia că nu mai există suport legal pentru hotărârea nr. 4 din 7 martie 2005 a cărei legalitate a fost pusă în discuție în acest dosar, hotărâre prin care în esență s-a luat măsura modificării actelor constitutive potrivit noii structuri a acționariatului, corespunzător acțiunilor subscrise.
A doua precizare privește faptul că în discuție este o societate admisă la tranzacționare așa încât criticile vor fi analizate în raport și de dispozițiile art. 297/2004, prin care s-a abrogat O.U.G. nr. 28/2002. Revenind la dispozițiile legale puse în discuție de recurentă se constată că, s-a făcut trimitere la încălcarea legii pieței de capital, art. 224 alin. (3) și art. 243 alin. (5), cu motivarea că nu s-a asigurat transparența asupra măsurilor luate prin A.G.E.A. nr. 4/2005 câtă vreme nu s-au asigurat toate facilitățile pentru ca acționarii să fie informați cu privire la organizarea adunării generale. Critica va fi înlăturată întrucât din procesul verbal al ședinței, încheiat în acea zi, rezultă că recurenta a participat la dezbateri și că a avut cunoștință de problemele puse în discuție în condițiile în care a arătat că are mandat pentru a vota împotrivă motivându-și acest vot.
Pe de altă parte art. 224 lit. a) citat de autoare se referă la informarea acționarilor pentru ca aceștia în cunoștință de cauză, să-și exercite dreptul la vot. După cum s-a arătat mai sus recurenta și-a exprimat dreptul de vot și nu rezultă din lucrările A.G.E.A. că acționarii au fost împiedicați să-și exprime votul. Cât privește dreptul de informare acesta se realizează în condițiile legii și în acest sens interpretarea dată de instanța de apel art. 243 alin. (5) din aceeși lege, este corectă întrucât aceste dispoziții nu impun condiții cumulative ci alternative de publicare a convocării A.G.E.A. pe websit-ul propriu al societății sau prin punerea la dispoziție la sediul societății a documentelor sau informațiilor vizând problemele înscrise pe ordinea de zi.
Prin urmare, această susținere este ipotetică din moment ce nu s-a arătat în concret că s-a refuzat punerea la dispoziție a actelor și informațiilor privind A.G.E.A. nr. 4/2005. S-a invocat și faptul că nu s-au comunicat către C.N.V.M., informațiile privilegiate ce îl privesc în mod direct pe emitent fără să se arate în concret care erau aceste informații pentru a se admite că s-au încălcat dispozițiile art. 226 din aceeași lege, citate de recurentă. Încălcarea drepturilor acționarilor a fost invocată de recurentă și prin trimiterea la dispozițiile art. 117 alin. (7) și (8) coroborat cu art. 131 alin. (1) și (4) din Legea nr. 31/1990, sub cuvânt că înregistrarea actului adițional de modificare a actelor constitutive nu poate fi opozabilă acționarilor pentru că se bazează pe o A.G.E.A., nelegală.
Și această critică este nefondată întrucât convocarea cuprinde date suficiente și explicite în legătură cu structura acționariatului care urmează să se reflecte în actul constitutiv așa cum rezultă din conținutul convocatorului aflat la dosar fond prin care în ultimul alineat s-a precizat că „celelalte prevederi ale actului constitutiv rămân nemodificate”. Și din procesul verbal din 7 martie 2005 rezultă că a fost votată majorarea capitalului social și că s-a dat împuternicire pentru redactarea actului adițional de modificare a actului constitutiv al societății. Este adevărat că în procedura convocării adunării generale descrisă mai sus există nuanțări sau chiar derogări față de dispozițiile Legii nr. 31/1990 în cazul societăților guvernate de legislația pieței de capital, Legea nr. 297/2004 și Regulamentul C.N.V.M.
nr. 1/2006. În acest sens, așa cum s-a mai arătat, art. 224 din Legea nr. 297/2004 stabilește obligația de principiu de a asigura condițiile și informațiile necesare pentru a permite acționarilor să-și exercite drepturile. Conform art. 136 din Regulament societatea este obligată să pună la dispoziția acționarilor pentru consultare cu minimum 5 zile înainte de data adunării generale la sediul societății sau pe website-ul ei documentele care vor fi dezbătute în adunarea generală. Contra cost, acționarii interesați au dreptul să obțină de la societate materialele respective.
Prin urmare, față de dispozițiile art. 117 alineatele menționate, art. 224 din Legea nr. 297/2004 stabilește pentru nerespectarea aceluiași principiu al transparenței și al informării în vederea exercitării dreptului la vot, reguli care peste obligația de publicare amintită stabilește pentru cazul în care se intenționează modificarea actului constitutiv și obligația ca proiectul de modificare să se comunice C.N.V.M. Această obligație a fost îndeplinită așa încât și sub acest aspect critica este nefondată. - Și critica în legătură cu faptul că în aceleași condiții au fost anulate alte hotărâri de majorare a capitalului social va fi înlăturată. Astfel, hotărârea nr. 6/2004 la care a făcut trimitere recurenta a fost analizată din punctul de vedere al respectării O.U.G.
nr. 28/2002 și oricum nu prezintă relevanță în cauza de față. - Este greșit punctul de vedere evocat de recurentă în susținerea încălcării dispozițiilor art. 92 alin. (3) și art. 216 din Legea nr. 31/1990. Astfel, art. 92 alin. (3) din legea citată, prevede că nu poate fi majorat capitalul social și nu se vor emite noi acțiuni până nu se vor plăti cele din emisiunea precedentă. Această critică nu poate viza A.G.E.A. nr. 4/2005, ci hotărârea în baza căreia s-a dispus majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acțiuni. Nici dispozițiile art. 219 din L.S.C. nu pot viza A.G.E.A. nr. 4/2005 câtă vreme depășirea termenului de un an nu poate fi pusă în discuție decât în raport de A.G.E.A. nr. 9/2004 care nu face obiectul acestui dosar.
- Au fost citate ca fiind încălcate și dispozițiile art. 126 alin. (1) actual 127alin. (1) din Legea nr. 31/1990, pentru a susține că acționarul majoritar care are interese contrare societății trebuie să se abțină de la vot. Și aceste dispoziții în realitate au în vedere A.G.E.A. care a stat la baza convocării A.G.E.A. nr. 4/2005, ce aduce la îndeplinire măsurile luate anterior, de majorare a capitalului social în complexitatea acestora începând cu emiterea prospectului de emisiune. Or, această hotărâre nu a fost anulată pentru motive de încălcare a dispozițiilor mai sus arătate.
De altfel pentru această ipoteză, art. 127 alin. (2) din aceeași lege, stabilește răspunderea acționarului care ar contraveni acestor dispoziții în cazul în care ar produce daune societății . Din acest punct de vedere și critica privind încălcarea art. 210 din Legea nr. 297/2004 nu poate fi reținută pentru motivele arătate mai sus dar și pentru că nu s-a demonstrat folosirea abuzivă a poziției deținute de acționarul majoritar și a faptelor neloiale sau frauduloase care au avut ca efect lezarea drepturilor privind valorile mobiliare și a altor instrumente financiare prin care au fost prejudiciați deținătorii acestora. În fine, critica referitoare la hotărârea A.G.E.A. nr. 8 din 17 decembrie 2002, anterioară A.G.E.A.
nr. 9/2004, nu poate fi reținută întrucât aceasta poate constitui obiect de analiză numai în litigiul prin care s-a pus în discuție legalitatea A.G.E.A. nr. 9/2004, unde se va putea analiza dacă s-au calculat primele de emisiune și dacă structura acționariatului a fost modificată, și nu în ultimul rând, dacă A.G.E.A. nr. 8/2002 a fost pusă în executare. În consecință, față de cele ce preced, conform art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta S.I.F.T. SA BRAȘOV, împotriva deciziei nr. 17 din 16 ianuarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2007.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.