ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3828/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3828/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursurilor de față
În baza lucrărilor din dosar constată
următoarele:
Prin sentința penală nr. 632/ D din 18
decembrie 2007 a Tribunalului Bacău, secția penală, s-a hotărât astfel:
În temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a dispus
schimbarea încadrării juridice, pentru inculpatul N.G.,
din art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, modificată prin
Legea nr.
287/2005, trei infracțiuni prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2)
lit. a) din Legea nr.
678/2001, modificată
prin Legea nr. 287/2005 și art. 7 alin. (1) din Legea nr.
39/2003,
fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și toate cu art. 33 lit. a) C.
pen., în art. 13 alin. (1) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art.
13 C. pen., art. 329 alin. (2), teza I C. pen. (fapta din noiembrie 2004) art. 12
alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001,
modificată prin Legea nr. 287/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen.
(acte materiale din septembrie
2005), și art. 7 alin. (1) din Legea nr.
39/2003, fiecare cu aplicarea art.
37 lit. b) C. pen. și toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
A fost respinsă, ca
nefondată, cererea inculpatului N.
G.
de schimbare a încadrării juridice din art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001,
modificată prin Legea nr. 287/2005 trei infracțiuni
prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) lin Legea nr. 678/2001,
modificată prin
Legea nr. 287/2005 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003,
fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și toate cu aplicarea art. 33 lit.
a) C. pen., în art. 329 alin. (2) și (3) C. pen., trei infracțiuni prevăzute de
art. 329 alin. (2) teza I C. pen. și art. 7 din Legea nr. 39/2003, fiecare cu
aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În consecință, inculpatul N.G.,
a fost
condamnat pentru săvârșirea
următoarelor infracțiuni:
- trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin.
(1) și (3) teza I și alin. (4) teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art.
13 și a art. 37 lit. b) C. pen., la 10 închisoare și 5 ani interzicere a
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II- a și lit. b) C. pen.
- proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (2)
teza I (fapta din noiembrie 2004) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la 3
ani
închisoare și 2 ani interzicere a
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)
teza a II-a și lit. b) C. pen.;
- trafic de persoane,
prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din
Legea nr. 678/2001 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) (actele materiale din
septembrie 2005) și a art. 37 lit. b) C. pen., la 10 ani închisoare și 5
ani interzicerea a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și b) C.
pen.;
-
aderare
la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7
din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b)
C. pen., la 10 ani
închisoare și 5
ani interzicerea a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)
teza a ll-a și
lit. b) C. pen.;
În temeiul art. 33 lit. a), de art. 34 lit. b)
și al art. 35 alin. (3) C. pen.
, au fost
contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa
cea mai grea urmând
ca acesta să execute pedeapsa 10 ani
închisoare
și 5 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a
teza a
ll-a și lit. b) C. pen.
Au fost interzise inculpatului drepturile
prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., în condițiile și
pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a
constatat că
față de inculpat a fost luată
măsura obligării de a nu părăsi țara, și a
fost dedusă prevenția de la
19 octombrie 2005 la 10 mai 2006 și de la 15 mai 2006 la 12 noiembrie 2007.
În cauză a fost
condamnată și inculpata P.D.I., la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea a
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza
a ll-a lit. b) C. pen.,
pentru infracțiunea
de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1)
alin. (2) lit. a)
din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. b)
C. pen.
l-au fost interzise inculpatei drepturile
prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a lit. b) C. pen., în condițiile și pe
durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
A fost dedusă prevenția de la 22 august 2006
la 06 octombrie 2006.
În temeiul art. 14 și art. 346 C. proc. pen.
și al art. 998 și 1003 C. civ., a fost admisă în parte acțiunea părții civile
F.M. și au fost obligați, în solidar, inculpații N.G.
și P.D.I. la 10.000 Euro daune morale.
S-a luat act că părțile vătămate B.E.G. si
M.l. nu s-au constituit părți civile și că
persoana vătămată
P.A.l. nu a
participat ca parte vătămată în procesul
penal.
Temeiul art. 19 din Legea 678/2001, coroborat
cu art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul N.G. a
sumei de 4244,5 Euro.
Au fost obligați
inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-au reținut în esență
următoarele :
Inculpatul N.G. este o
persoană cu o bogată
activitate infracțională, având mai multe condamnări încă din timpul
minorității inclusiv
pentru infracțiuni săvârșite cu violență, precum
tâlhărie și ultraj.
După ultima liberare din
penitenciar, la data de 04 iulie 2001,
inculpatul N.G. s-a orientat spre săvârșirea unui alt tip de
infracțiuni, respectiv racolarea și exploatarea sexuală a mai multor tinere,
inclusiv minore, în scopul obținerii de importante beneficii materiale.
În acest scop inculpatul N.G. a aderat la
gruparea infracțională inițiată de inculpatul H.Ș. și de
fratele său H.C.C. (trimis în judecată separat,
alături
de alți membri ai grupării respective), desfășurând în cadrul grupării
atât activități de racolare pe teritoriul României cât și activități de
exploatare pe teritoriul Italiei.
În concret, în cursul
lunii iunie 2004, partea vătămată B.
E., în vârstă de doar 17 ani la acea dată, a fost racolată de inculpații
N.G., care s-a ocupat inclusiv de procurarea pașaportului și de numitul D.C. (față
de care s-a disjuns urmărirea penală), transportată în localitatea Padova
din, Italia și exploatată sexual îl folosul
acestora până în cursul lunii septembrie 2004; deși părții vătămate i s-a
promis că îi va reveni o
parte din banii obținuți din activitatea de
prostituție, în realitate
aceștia au fost
însușiși în totalitate de D.C. și de inculpatul
N.G., iar în cursul
lunii septembrie 2004 partea vătămată B.E. a fost vândută unui alt cetățean
român,
R.B., pentru suma de 1.500 Euro, din
aceasta
inculpatului N.G. revenindu-i suma de aproximativ 500 Euro.
În cursul lunii
noiembrie 2004, inculpatul N.G. i-
a
propus numitei P.A.l., cu cară anterior întreținuse relații de concubinaj, să
meargă în Torino - Italia, acolo
unde
inculpatul urma să îi asigure cazarea, și să practice prostituția, ceea ce s-a
și întâmplat aceasta fiind transportată la destinație și
exploatată
sexual de frații H. până în luna ianuarie 2005.
În luna septembrie 2005
partea vătămată F.M., pe
atunci
în vârstă de 19 ani, a cunoscut-o pe inculpata P.
D.I., care i-a promis că i îi va facilita găsirea uni loc de muncă în
Italia, respectiv că va îngriji o bătrână. Partea vătămată a fost de
acord,
astfel că a fost transportată, prin intermediul unei cunoștințe de a inculpatei,
la Torino unde la 17 septembrie 2005 a fost preluată de inculpații N.G. și H.Ș.,
care au exploatat-o sexual; după ce aceasta a întreținut raporturi sexuale cu
doi clienți în schimbul a 30 Euro, bani care au fost luați de inculpatul N.G.,
victima i-a spus următorului client că
este
străină, că vrea să întoarcă în țara sa și că nu dorește să se
prostitueze; victima a fost dusă a poliție de
acest client, iar în urma
declarațiilor acestora, cei doi inculpați au
fost capturați de poliția
italiană, reușindu-se
astfel stoparea activității lor infracționale.
Tot în cursul lunii septembrie 2005 partea
vătămată M.
l. I-a cunoscut pe inculpatul H.Ș.
prin intermediul unei
verișoare; folosindu-se aceeași metodă a
promisiunii obținerii unui loc de muncă, respectiv, îngrijirea unei familii de
bătrâni victima M.l. a fost dusă în Italia, cazată în aceleași locații folosite
de inculpații ca și în cazul victimei F.M. și supusă exploatării sexuale,
câștigurile obținute de aceasta fiind însușite
integral de către inculpații N.G. și H.Ș.
Împotriva sentinței
penale mai sus menționate au declarat apel,
în termen legal, inculpații N.G. și P.D.I.,
criticând-o pentru netemeinicie și nelegaliate și invocând greșita încadrare
juridică dată faptelor, deoarece nu s-au efectuat
acte de constrângere asupra victimelor, care cunoșteau motivul real
al
deplasării în străinătate, astfel că faptele săvârșite întrunesc elementele
constitutive doar ale infracțiunii de proxenetism,
inexistența infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat și
cuantumul ridicat al pedepselor aplicate inculpaților.
Împotriva aceleiași sentințe penale a
declarat apel și partea civilă F.M., solicitând majorarea cuantumului
despăgubirilor civile.
Prin decizia penală nr. 78 din 23 mai 2008,
Curtea de Apel Bacău, secția penală cauze minori și familie, a admis apelul
declarat de inculpat N.G. și, în rejudecare, a
redus
cuantumul pedepselor aplicate acestuia astfel:
- de la 10 ani închisoare și 5 ani
interzicere a drepturilor
prevăzute de art. 64
alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., la 6 ani închisoare și 3
interzicere a acelorași drepturi, pentru infracțiunea
prevăzută de art. 13
alin. (1) și (3) teza I, alin. (4) teza I din Legea nr.
678/2001 cu aplicarea art. 13 și art. 37 lit. b) C. pen.;
- de la 10 ani închisoare și 5 ani
interzicerea a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a lit. b)
C. pen., la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea acelorași drepturi pentru
infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (I) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001,
cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 37 lit. b) C. pen.;
- de la 10 an închisoare și 5 ani
interzicerea a drepturilor prevăzute art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b)
C. pen., la 6 ani
închisoare și 3 ani
interzicere a acelorași drepturi pentru infracțiuni prevăzută de art. 7 alin. (l)
din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37
lit. b) C. pen.;
În consecință s-a dispus
ca inculpatul N.G. să
execute
pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a
II a și
lit. b) C. pen.
A fost admis, de asemenea, și apelul
inculpatei P.
D.I., cu privire la modalitatea
de executare a pedepsei și la
aplicarea
pedepsei accesorii, făcându-se aplicarea art. 81 C. pen.
A fost respins, ca nefondat, apelul declarat
de partea civilă F.M.
Pentru a dispune astfel,
Curtea de Apel a reținut că:
- în raport cu probele
administrate, rezultă vinovăția inculpatului,
faptele acestuia realizând elementele constitutive
ale infracțiunii revăzute în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003,
activitatea infracțională desfășurată nu a fost rezultatul unei înțelegeri
întâmplătoare, spontane, ea s-a desfășurat în
timp, în mod repetat,
respectându-se, în principiu, aceeași modalitate
de săvârșire a
faptelor, iar grupul
infracțional a fost organizat în scopul săvârșirii
infracțiunii de
trafic de persoane în formă continuată.
În ceea ce privește
încadrarea juridică dată faptei de trafic de
persoane, s-a reținută că aceasta a fost corect
stabilită de prima
instanță și nu se impun
schimbarea încadrării juridice în infracțiunea
de proxenetism, întrucât
din probele administrate în cauză rezultă fără putință de tăgadă efectuarea de
acte de constrângere în exercitarea faptelor și, de altfel, nu există nicio
dovadă certă că
victimele și, au dat
acordul pentru practicarea prostituției.
Cu privire la cuantumul și modalitatea de
executare a pedepselor aplicate inculpaților, s-a reținut că, raportate la
persoana
inculpatului N.G. care este
adevărat, a mai cunoscut
rigorile legii penale, fiind recidivist
postxecutoriu, și a avut o poziție
nesinceră
și necooperantă, dar și la gravitatea faptelor pentru care
este
cercetat, pedepsele aplicate pentru o parte din infracțiunile
săvârșite sunt exagerate cât privește cuantumul,
și nu conduc la
atingerea scopului
preventiv educativ al pedepsei prevăzut de art. 52
C. pen., impunându-se
așadar, reducerea acestora, iar în ce o privește pe inculpata P.D.I., aplicarea
art. 81 C. pen.
Cu privire la soluționarea laturii civile a
cauzei s-a reținut că
prima instanță
apreciat corect cuantumul daunelor morale acordate
părții civile, acest
cu antum fiind direct proporțional cu vătămarea
adusă drepturilor sale nepatrimoniale și că nu se impune majorarea
câtimii despăgubirilor civile acordate și pentru
a nu se ajunge la o
îmbogățire fără
just temei prin acordarea unei sume exorbitante fără
suport real.
Împotriva
sus-menționatei decizii au declarat, recurs în termen
legal, inculpatul N.G. și partea civilă F.M.
Partea civilă a solicitat, potrivit motivelor
scrise de recurs
majorarea daunelor, de la
10.000 Euro la 15 000 Euro, iar în latură
penală a criticat decizia
pentru reducerea în mod nejustificat a
pedepselor
aplicate inculpatului N.G. și schimbarea
modalității de executare a pedepsei în privința inculpatei P.
D.I.
La termenul fixat pentru judecarea
recursurilor declarate în
cauză au lipsit
atât recurentul inculpat N.G. cât și
recurenta parte civilă F.M., a
căror apărare a fost asigurată de apărători desemnați din oficiu.
Inculpatului N.G. nu și-a motivat calea de
atac
a recursului în condițiile art. 385
10
alin. (2) C. proc. pen., iar
apărătorul
său a solicitat invocând cazul de casare prevăzut de art.
385
9
alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., reducerea pedepsei
rezultante aplicate susținând că aceasta este prea aspră.
Recursul declarat de
inculpat este nefondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă
că instanțele au reținut în mod corect, pe baza probelor administrate, faptele
și
vinovăția inculpatului și au făcut o
încadrare corespunzătoare în
dispozițiile legii penale.
În raport cu gradul ridicat de pericol social
al faptelor, precum și de datele ce caracterizează persoana inculpatului (recidivist),
rezultă că instanța de apel a făcut o justă
și corectă individualizare a
pedepsei,
dând eficiență tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.,
astfel
că nu se impune reducerea acesteia.
Recursul declarat de partea
civilă F.M. este, de asemenea, nefondat, cât privește latura penală, pentru
aceleași
considerente care au
fost expuse în examinarea recursului
inculpatului,
iar în ce privește latura civilă, deoarece cuantumul
despăgubirilor
acordate acesteia pentru repararea prejudiciul moral 10. 000 Euro, se
învederează a fi îndestulător.
Față de considerentele ce precedă, avându-se
în vedere și
faptul că, verificându-se
decizia atacată în raport cu prevederile art.
385
9
alin. (3) C. proc. pen., nu se identifică existența
altor
motive, care, analizate din
oficiu, să ducă la casare, urmează ca
recursurile
declarate în cauză să fi respinse, ca nefondate, în temeiul
art. 385
15
alin. (1) pct. (1) lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat,
potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate,
recursurile declarate de recurentul
inculpat N.G. și de recurenta parte civilă F.M. împotriva
deciziei penale nr. 78 din 23 mai 2008 a Curții de
Apel Bacău, secția penală, cauze
minori și familie.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de
cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200
lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat și
suma de
750 lei reprezentând onorariul
apărătorului desemnat din oficiu pentru
intimatele părți civile, se vor
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Obligă recurenta parte civilă la plata sumei
de 550 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile apărătorilor
desemnați din
oficiu, în sumă de câte 150
lei, vor fi avansate din fondul Ministerului
Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 21 noiembrie 2008.