ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2283/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2283/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor de la
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 84
din 19 februarie 2008, Tribunalul Satu Mare a respins în principiu cererea de
revizuire formulată de condamnatul
S.G., în temeiul art.
403 alin. (3) C. proc. pen.
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen., revizuientul a fost obligat la plata cheltuielilor
judiciare către stat în sumă de 200 lei.
S-a reținut că
prin sentința penală nr. 693 din 6 decembrie 2004, rămasă definitivă prin
decizia penală nr. 5195 din 15 septembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, inculpatul S.G. a fost condamnat, la pedeapsa de 17 ani închisoare,
pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 – art. 175
lit. c) C. pen.
În motivarea
cererii de revizuire, condamnatul a învederat că există martori care pot releva
aspecte noi, necunoscute de instanța de judecată, care, coroborate cu alte
probe, pot conduce la stabilirea nevinovăției sale.
Totodată, a mai
solicitat efectuarea unui supliment de raport criminalistic cu privire la
dinamica picăturilor de sânge, efectuarea unui test A.D.N. asupra sa și a
ginerelui victimei, cât și a unui test poligraf în ceea ce-l privește.
Instanța a
încuviințat audierea martorilor B.G., B.M. și B.V., dar din declarațiile
acestora nu au rezultat fapte sau împrejurări noi care să nu fi fost cunoscute
de instanță la soluționarea cauzei.
Pentru aceste
considerente, instanța de fond a respins cererea de revizuire, constatând că în
cauză nu sunt întrunite cerințele art. 394 C. proc. pen.
Prin decizia
penală nr. 29/ A din 8 aprilie 2008, Curtea de Apel Oradea a respins, ca nefondat,
apelul revizuientului.
Împotriva
acestei decizii a declarat recurs revizuientul condamnat, solicitând casarea
hotărârilor pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond,
deoarece judecarea cererii de revizuire s-a făcut fără citarea tuturor
părților, iar cererile sale privind administrarea unor probe și citarea acestor
părți au fost respinse nemotivat.
Cazurile de
casare invocate de revizuient sunt cele prevăzută de dispozițiile art. 385
9
pct. 10 și 21 C. proc. pen.
Examinând
recursul, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta nu este
fondat.
Exercitarea căii
extraordinare de atac a revizuirii este limitată de legiuitor la un număr
restrâns de situații, în număr de cinci, expres prevăzute și printre care nu se
regăsesc motivele de revizuire invocate de condamnatul S.G.
Prin utilizarea
revizuirii, legiuitorul nu permite prelungirea probatoriului administrat de
instanțe, cu atât mai mult cu cât apărările formulate de condamnat au fost
avute în vedere și verificate în cursul procesului penal.
Pe de altă
parte, citarea în această cauză s-a făcut în mod legal, în conformitate cu
dispozițiile art. 175 și următoarele C. proc. pen. și potrivit
particularităților instituției revizuirii și fazei procesuale în care ne aflăm.
Pentru aceste
considerente, constatând că hotărârile atacate sunt legale și temeinice, Curtea
va respinge, ca nefondat, recursul condamnatului revizuent, potrivit dispozițiilor
art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor
judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de revizuientul condamnat S.G. împotriva deciziei penale nr. 29/
A din 8 aprilie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu
minori.
Obligă recurentul revizuient
condamnat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 24 iunie 2008.