ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1405/2008
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1405/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față,
Din examinarea
lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea
înregistrată la 14 mai 2007 pe rolul Tribunalului Iași, secția civilă,
reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din Ministerul Internelor și
Reformei Administrative a solicitat restrângerea exercitării dreptului la
libera circulație în statele membre ale Uniunii Europene, pentru o perioadă de
cel mult 3 ani, a pârâtului M.I.
În motivarea
cererii s-a arătat că la 24 aprilie 2007, pârâtul a fost returnat din Franța,
în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu această țară, ratificat
prin H.G. nr. 278/1994.
Prin sentința civilă
nr. 1223 din 20 iunie 2007 Tribunalul Iași, secția civilă, a respins acțiunea
ca nefondată.
Pentru a hotărî
astfel, tribunalul a reținut că potrivit art. 6 din Directiva 2004/38/CE a
Parlamentului European, cetățenii Uniunii au dreptul de ședere pe teritoriul
altui stat membru pe o perioadă de cel mult 3 luni, fără nici o altă condiție
sau formalitate.
Art. 27 din Directivă
prevede situațiile de excepție în care se poate dispune restrângerea dreptului
la liberă circulație, respectiv ordinea, siguranța sau sănătatea publică.
Or, prin cererea de
chemare în judecată, reclamanta a solicitat restrângerea dreptului pârâtului la
libera circulație pe teritoriul Franței motivând acțiunea exclusiv pe
considerentul că pârâtul a fost returnat de pe teritoriul acestui stat în baza
unui acord de readmisie.
Apelul declarat de
Direcția Generală de Pașapoarte București a fost respins ca tardiv prin decizia
civilă nr. 114 pronunțată de Curtea de Apel Iași, la 5 septembrie 2007.
Pentru a hotărî
astfel, Curtea de Apel a reținut că, potrivit art. 39 alin. (4) din Legea nr.
248/2005, hotărârea prevăzută la alin.3 al aceluiași articol este supusă
apelului în termen de 5 zile de la comunicare.
Conform dovezii de
comunicare a sentinței civile nr. 1223 din 20 iunie 2007, rezultă că hotărârea
a fost comunicată reclamantei la data de 10 iulie 2007, iar apelul a fost
declarat la 19 iulie 2007, cu depășirea termenului de 5 zile.
Împotriva
acestei decizii a declarat recurs Direcția Generală de Pașapoarte, criticând-o
ca fiind nelegală motivat de faptul că, apelul a fost expediat la data de 16
iulie 2007, astfel cum rezultă din borderoul de expediție de la acea dată, pe
care îl anexează, în care, la poziția 4, se regăsește cererea de apel cu nr. 439734
ce formează obiectul prezentei cauze.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 39
alin. (4) din Legea nr. 248/2005, hotărârea tribunalului este supusă apelului
în termen de 5 zile de la comunicare și se judecă la curtea de apel competentă
teritorial.
Acest termen
se calculează pe zile libere, conform dispozițiilor art. 101 C. proc. civ.,
ceea ce înseamnă că nu se ia în calcul nici ziua în care el începe să curgă și
nici ziua în care se împlinește. Dacă termenul se sfârșește într-o zi de
sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, el se va prelungi până la
sfârșitul primei zile de lucru următoare.
În speță, din
verificarea actelor dosarului se constată că sentința nr.
1223
din 20 iunie 2007
pronunțată de Tribunalul Iași a fost comunicată reclamantei Direcția Generală
de Pașapoarte, cu respectarea cerințelor legii, la data de 10 iulie 2007, dată
consemnată de agentul procedural pe „Dovada de primire și procesul verbal de
predare" a sentinței, (fila 22 din dosarul Tribunalului Iași).
În aceste condiții,
termenul de apel a început să curgă la data de 11 iulie 2007.
Procedând la calculul
termenului de apel conform art. 101 C. proc. civ., reiese că 16 iulie 2007 era
ultima zi în care reclamanta putea declara apelul în termenul de 5 zile
prevăzut de art. 39 alin. (4) din Legea nr. 248/2005.
Cum reclamanta a
declarat apel la data de 19 iulie 2007, cu depășirea termenului prevăzut de
lege, în mod legal Curtea de Apel Iași a respins apelul ca tardiv formulat.
Cu privire la
criticile formulate în recurs de reclamantă conform cărora decizia pronunțată
de instanța de apel este nelegală deoarece din borderoul de expediție din data
de 16 iulie 2007, poziția 4, rezultă că cererea de apel cu nr. 439734, ce
formează obiectul prezentei cauze, a fost expediată la acea dată, acestea sunt
nefondate.
Din examinarea
lucrărilor cauzei nu reiese că apelul declarat în prezentul dosar poartă
numărul 439734, astfel încât să poată fi trasă concluzia că data expedierii
este cea trecută în borderou, respectiv 16 iulie 2007.
Nici faptul că
la poziția 4 din borderou, indicată de recurentă, figurează „Tribunalul
Iași" nu este o dovadă că „lucrarea" expediată reprezintă apelul
declarat împotriva sentinței 1223 din 20 iunie 2007 al acestei instanțe.
Reclamanta
Direcția Generală de Pașapoarte avea posibilitatea să formuleze cerere de
repunere în termenul de apel, ceea ce nu a făcut.
Conform art.
103 C. proc. civ., "Neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea
oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage
decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea
dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința
ei".
Articolul invocat
prevede sancțiunea procedurală a decăderii în cazul nerespectării termenelor
prevăzute de lege.
Prin natura ei,
cererea de repunere în termen este un incident procedural, motiv pentru care
asupra ei se poate pronunța doar instanța competentă să soluționeze calea de
atac ori să îndeplinească un anumit act de procedură.
Acesta este motivul
pentru care asupra unei cereri de repunere în termenul de declarare a apelului
nu se poate pronunța decât instanța investită cu soluționarea apelului.
Cum în speță,
reclamanta nu a formulat nici prin apelul declarat în cauză, nici ulterior, la
termenul când s-a dezbătut apelul, cerere de repunere în termenul de apel,
susținerile din cererea de recurs nu pot fi primite.
Astfel fiind, se
constată că decizia atacată este legală, iar recursul va respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
recursul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din Ministerul
Internelor și Reformei Administrative împotriva deciziei nr. 114 din 5
septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 martie 2008.