ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 102/2010

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 125/P din 20 octombrie 2009 Curtea de Apel Constanța, în

baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins, ca

nefondată, plângerea petentei S.L. împotriva rezoluției nr. 604/P/2008 a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că petenta s-a adresat cu plângere împotriva rezoluției

procurorului, pe care o consideră nelegală și netemeinică.

A mai reținut că prin rezoluția nr. 604/P/2008

din 24 aprilie 2009 procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de

avocatul S.G. și C.N., pentru infracțiunile prev. de art. 289 și 291 C. pen.,

cu motivarea că faptele nu există și față de G.I.C. și M.E. pentru aceleași

infracțiuni, cu motivarea că faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

S-a reținut în fapt, în cuprinsul

rezoluției, că în lunile martie-aprilie 2003, la Oficiul Poștal din Cernavodă

și-a desfășurat activitatea M.E., în calitate de diriginte.

În această perioadă a primit o

ștampilă de zi cu impresiunea b, ștampilă ce a fost repartizată oficiantei N.E.

În luna septembrie 2005, într-o

anchetă administrativă  s-a stabilit că ștampila tip b a fost pierdută de

numita M.E., care a fost sancționată administrativ.

Cu ocazia cercetării administrative

din cadrul oficiului s-a constatat că, condicile de la Oficiul Poștal Cernavodă

erau folosite în mod corespunzător, în ele fiind înscrise toate recomandatele

prezentate, inclusiv cele depuse de avocatul S.G.

S-a mai stabilit că avocatul S.G. care

a asigurat asistența juridică într-o cauză civilă a trimis prin poștă la 11

ianuarie 2005 o recomandată ce conținea o declarație de recurs dintr-un

litigiu.

S-a apreciat că existența unor

disfuncționalități cu privire la aplicarea ștampilei pe recomandata poștală,

prin neridicarea la termen a corespondenței de către agentul procedural, nu

este imputabilă avocatului S.G.

Referitor la G.I.C. și M.E. procurorul

a constatat că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, iar faptele imputate

numitei C.N., reprezentată în instanță de avocatul S.G., nu există.

Instanța fondului a motivat că atâta

vreme cât în cauză nu s-au identificat probe care să confirme existența unor

fapte penale, iar petenta nu a putut să-și susțină afirmațiile, rezoluția de

neurmărire penală este temeinică și, în consecință, a respins-o.

Împotriva sentinței a declarat

recurs petenta, care nu a motivat recursul și nu s-a prezentat în fața Curții

pentru a-l susține.

Din examinarea sentinței atacate

rezultă că aceasta este legală și temeinică. Au fost examinate actele

dosarului, respectiv actele de cercetare prealabilă, rezoluția procurorului și

rezoluția procurorului ierarhic superior. Din cuprinsul acestor acte nu rezultă

indicii că s-au comis infracțiunile pe care le reclamă petenta.

Așa fiind, hotărârea atacată este

legală și temeinică, astfel că în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) din

C. proc. pen. recursul petentei va fi respins, ca nefondat, cu obligarea

acesteia la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționara S.L. împotriva sentinței penale nr. 125/P din 20

octombrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale

cu minori și de familie.

Obligă recurenta petiționară la

plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

15 ianuarie 2010.