ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6342/2006

Deliberând as

upra recursului penal de

față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 642

din 26 mai 2006 a Tribunalului București, secția I penală, s-a respins, ca

nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 4 ani și 6 luni

închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1346/2004 a Tribunalului

București, secția I penală, formulată de condamnatul F.V.B. cu obligarea sa la

90 RON cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că petentul a solicitat întreruperea executării

pedepsei pe motive medicale, efectuând în cauză o expertiză medico – legală.

Conform raportului aflat la

dosar, condamnatul poate fi tratat în rețeaua sanitară a D.G.P. și nu se află

în imposibilitatea executării pedepsei.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel condamnatul, arătând personal și prin avocat că este toxicoman și

nu este tratat corespunzător în rețeaua sanitară a D.G.P., deoarece i se

administrează doar diazepam, devenind dependent de această substanță, în loc să

i se administreze methadonă.

Verificând sentința atacată

pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea a constatat

apelul nefondat.

Instanța de fond a apreciat

corect, pe baza raportului de expertiză medico - legală, că nu se impune

întreruperea executării pedepsei.

Critica formulată de

condamnat privind modul în care este tratat și felul medicamentelor ce i se

administrează, nu poate fi primită, întrucât aceste aspecte sunt de competența

exclusivă a medicilor care realizează tratamentul.

Curtea de Apel București, secția

I penală, prin decizia penală nr. 547 din 24 iulie 2006, în temeiul art. 379 pct.

1lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondat, apelul formulat de condamnatul

F.V.B. împotriva sentinței penale nr. 642/2006 a Tribunalului București, secția

I penală, și l-a obligat pe apelant să plătească statului cheltuieli judiciare

către stat.

Împotriva acestei decizii,

în termen legal, a formulat recurs condamnatul F.V.B.

Prin motivele de recurs,

susținute oral, condamnatul a criticat hotărârile pronunțate în cauză sub

aspectul greșitei respingeri a cererii sale de întrerupere a executării

pedepsei închisorii în condițiile în care este bolnav, iar tratamentul acordat

în detenție nu este corespunzător.

Recursul formulat, care va

fi examinat prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct.

17

1

C. proc. pen., referitor la greșita aplicare a legii, nu este fondat.

Astfel, din actele dosarului

rezultă că petentul se află în executarea pedepsei închisorii de 4 ani și 6

luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1346/2004 a Tribunalului

București, secția I penală.

Condamnatul a solicitat

întreruperea executării pedepsei închisorii, cerere întemeiată pe dispozițiile art.

455 C. proc. pen., raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen.

Potrivit dispozițiilor

legale menționate, executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când se

constată pe baza unei expertize medico - legale că cel condamnat suferă de o

boală care îl pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa.

În cauză, a fost efectuată o

expertiză medico – legală, care a concluzionat că petentul prezintă

diagnosticul „purtător sănătos de VHC; toxicomanie la heroină în antecedente”

și poate fi tratat în cadrul rețelei sanitare a A.N.P., cu respectarea indicațiilor

terapeutice și monitorizarea semestrială a transaminazelor și nu se află în imposibilitatea

executării pedepsei.

În raport de concluziile

raportului medico - legal se constată că în mod corect s-a reținut că în cauză

nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 455 C. proc. pen., raportat la art.

453 lit. a) C. proc. pen., nefiind motive pentru întreruperea executării

pedepsei.

În consecință, în temeiul art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul formulat de condamnat va

fi respins ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de condamnatul F.V.B. împotriva deciziei penale nr. 547 din

24 iulie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul condamnat

la plata sumei de 140 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 31 octombrie 2006.