ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6116/2011

Reclamantul C.P. a

chemat în judecată Guvernul României, solicitând instanței ca în contradictoriu

cu pârâtul să dispună anularea H.G. nr. 737/2010 privind metodologia de

calculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) -h)

din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și

suspendarea executării H.G. nr. 737/2010, în baza art. 15 din Legea nr.

554/2004.

În motivarea cererii,

s-a arătat că prin H.G. nr. 737/2010 s-a aprobat metodologia de punere în

aplicare a prevederilor Legii nr. 113/2010 prin care s-a dispus anularea pensiei

de serviciu a reclamantului stabilită prin Decizia de pensionare nr. 149781 din

30 august 2010.

S-a susținut că

această hotărâre de Guvern este nelegală, întrucât contravine atât prevederilor

art. 15 din Constituția României, cât și prevederilor art. 1 din Protocolul nr.

1 la Convenția europeană a drepturilor omului.

Pârâtul Guvernul

României a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității

cererii în raport cu dispozițiile O.G. nr. 137/2000 modificată și completată,

arătând că dispozițiile unei legi, mai exact, cele ale Legii nr. 119/2010

reclamate ca având efect discriminatoriu, nu pot face prin ele însele obiectul

unei sesizări întemeiate pe O.G. nr. 137/2000 ci doar al unei excepții de

neconstituționalitate în a cărei soluționare Curtea Constituțională are

atribuții exclusive, conform art. 146 lit. d) din Constituție.

S-a invocat și

excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii

administrative prealabile, precum și excepția lipsei calității procesuale active

a reclamantului.

De asemenea, s-a

invocat și excepția lipsei de interes a reclamantului, având în vedere că actul

administrativ a fost executat material și a intrat în circuitul civil.

Curtea de Apel Târgu

Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința

civilă nr. 62 din 1 martie 2011 a admis excepția inadmisibilității pentru

neîndeplinirea procedurii prealabile invocată de pârât și a respins ca

inadmisibilă acțiunea formulată de reclamant

Totodată, a respins

ca rămasă fără obiect cererea de intervenție accesorie formulată în favoarea

Guvernului României, de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța a reținut că reclamantul nu a făcut dovada

formulării plângerii prealabile, acțiunea urmând să fie respinsă ca

inadmisibilă.

Față de soluția dată

excepției inadmisibilității, analiza celorlalte excepții și a fondului cauzei,

reține instanța, nu se mai poate efectua.

De asemenea, față de

soluția dată acțiunii principale, s-a reținut că nici cererea de intervenție

accesorie nu poate fi primită, deoarece scopul intervenientului este acela de a

contribui la obținerea unei soluții favorabile de către partea în interesul

căreia a intervenit.

împotriva acestei

sentințe considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs reclamantul C.P.

Recurentul a

susținut, în esență, că în ceea ce privește îndeplinirea procedurii prealabile,

hotărârea instanței este nelegală, întrucât decizia de pensionare este un act

juridic civil și nu un act administrativ pentru a fi necesară procedura

prealabilă administrativă.

Cu privire la

calitatea procesuală activă și la lipsa interesului legitim al recurentului,

acesta a susținut că hotărârea este de asemenea nelegală, întrucât el este

titularul unui drept subiectiv încălcat, iar dreptul său este legitim, decizia

de recalculare a pensiei afectându-i dreptul de proprietate.

Recursul este

nefondat pentru următoarele considerente:

În fapt, prin

acțiunea introductivă de instanță, C.P. a solicitat în contradictoriu cu

Guvernul României, anularea H.G. nr. 737/ 2010 privind metodologia de calculare

a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea

nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și

suspendarea executării H.G. nr. 737/2010, în baza art. 15 din Legea nr.

554/2004.

Hotărârea nr.

737/2010 este un act administrativ unilateral cu caracter normativ emisă în

temeiul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 pentru organizarea executării

în concret a dispozițiilor legale.

În conformitate cu

prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările

ulterioare, persoana care se consideră vătămată în drepturile sau interesele

sale legitime printr-un act administrativ, înainte de a se adresa instanței

competente, trebuie să solicite autorității publice emitente, revocarea în tot

sau în parte a acestuia.

Numai după

parcurgerea acestei etape, care este o condiție de admisibilitate a acțiunii în

contencios administrativ, petentul, dacă se simte în continuare nemulțumit sau

dacă autoritatea căreia i s-a adresat în prealabil refuză să răspundă, poate

formula acțiune în contencios administrativ.

Dreptul la acțiune în

contencios administrativ, se naște, așadar doar după ce autoritatea emitentă

răspunde la reclamația administrativă sau după expirarea termenului legal de

soluționare a cererii.

În speță, față de

lipsa plângerii prealabile, anularea H.G. nr. 737/ 2010 este inadmisibilă

astfel că în mod corect instanța de fond a dispus respingerea acțiunii, în

acest sens.

Cum prin

neîndeplinirea procedurii prealabile instanța nu a fost legal investită, în mod

temeinic s-a reținut că cererea de intervenție accesorie formulată de

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale urmează a fi respinsă ca

rămasă fără obiect

Într-adevăr,

intervenția accesorie formulată în interesul altei părți, are un scop limitat,

intervenientul urmărind ca prin apărările pe care le face să contribuie la

consolidarea dreptului părții în favoarea căreia a intervenit în sensul că

soluția pronunțată de instanță să se dea în favoarea acelei părți.

Examinând și din

oficiu hotărârea recurată sub toate aspectele de legalitate și temeinicie și

neconstatându-se existența motivelor de casare, recursul declarat de

reclamantul C.P. va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de C.P. împotriva Sentinței civile nr. 62 din 1 martie 2011 a Curții

de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 16 decembrie 2011.

Procesat de GGC - DG