ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4396/2012

Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Bihor, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul F.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții, suspendarea executării Deciziei de concediere din 27 decembrie 2011 emisă pârât, până la soluționarea irevocabilă a dosarului de fond. Prin Sentința nr. 2406/CA/2012 din 2 mai 2012, Tribunalul Bihor a admis excepția necompetenței materiale, invocată de pârât, și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea, secția contencios administrativ și fiscal, reținând că actul atacat este un act administrativ și că, fiind emis de o autoritate centrală, cenzurarea acestuia este de competența curților de apel, ca instanțe de contencios administrativ.

Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 202/CA/2012-P.I. din 8 iunie 2012, a declinat competența în favoarea Tribunalului Bihor, reținând, în esență, că reclamantul nu are calitate de funcționar public iar actul contestat nu are caracterul unui act administrativ ci al unuia de drept al muncii, prin care s-a dispus încetarea contractului de muncă în temeiul dispozițiilor Legii nr. 53/2003, situație în care, intrând în sfera raporturilor de muncă, cauza de față este de competența tribunalelor. Constatându-se ivirea conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 22 C. proc.

civ. Verificând cauza, conform prevederilor art. 20 alin. (2) coroborat cu art. 22 alin. (3) C. proc. civ., Curtea constată că, în speță, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului Bihor, ca instanță de conflicte de muncă, pentru considerente ce vor fi arătate în continuare. Prin acțiunea formulată, reclamantul a solicitat suspendarea executării Deciziei din 27 decembrie 2011 emisă de Inspectoratul de Stat în Construcții, arătând că prin aceasta s-a dispus, în mod nelegal, încetarea raporturilor de muncă pe care le avea cu autoritatea pârâtă. Așa cum rezultă din titulatura și din conținutul Deciziei din 27 decembrie 2011 emisă de Inspectoratul de Stat în Construcții (dosar tribunal), contestată în cauză, aceasta are ca obiect "încetarea contractului individual de muncă" al reclamantului, în temeiul art. 65, 74 alin. (5) și art. 75 - 77 C. muncii.

De asemenea, din dispozițiile art. 6 alin. (4) ale O.G. nr. 63/2001, rezultă că reclamantul nu are calitatea de funcționar public și nu a exercitat o funcție publică, în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 188/1999, litigiul fiind, deci, unul de dreptul muncii. Așa fiind, cum reclamantul avea calitatea de personal contractual salariat, raporturilor dintre acesta și autoritatea pârâtă nefiindu-le aplicabile dispozițiile Legii nr. 188/1999 ci cele ale legislației muncii, conform art. 6 lit. a) din acest act normativ, urmează a se stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor, secția conflicte de muncă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul F.G., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții, în favoarea Tribunalului Bihor, secția conflicte de muncă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2012. Procesat de GGC - AA