ÎCCJ, Secția I civilă

Se referă de magistratul asistent că, potrivit

programului de evidență informatizată a instanțelor, dosarul ce face obiectul cererii

de strămutare are termen de judecată la data de 25 aprilie 2013 și că pe rolul

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a mai fost înregistrată o

altă cerere de strămutare a aceluiași dosar, formulată de același petent, ce a făcut

obiectul Dosarului de strămutare nr. 371/1/2013, soluționat prin încheierea nr.

1417 data de 14 martie 2013, în sensul respingerii cererii.

Se mai referă că, la data de 1 aprilie

2013 intimata SC F. SA a depus la dosar note scrise în care solicită respingerea

cererii de strămutare și acordarea cheltuielilor de judecată, atașând acte doveditoare.

Petentul O.N.C. depune înscrisuri în susținerea

cererii de strămutare și solicită admiterea acesteia, conform concluziilor orale

formulate.

Avocat Z.D. arată că mai există înregistrată

o cerere de strămutare identică, formulată de același petent, care a fost deja

soluționată,

în sensul respingerii acesteia, fapt pentru care invocă inadmisibilitatea prezentei

cereri de strămutare, iar în subsidiar, solicită respingerea acesteia, ca nefondată.

Petentul O.N.C., având cuvântul cu privire

la inadmisibilitatea cererii, arată că, deși a formulat două cereri de strămutare

ale aceluiași dosar, între acestea nu există identitate de motive care să justifice

caracterul inadmisibil al prezentei cereri.

Reprezentanta Ministerului Public pune

concluzii, în principal, de constatare a inadmisibilității cererii de strămutare

și, în subsidiar, de respingere a acesteia.

Analizând cererea,

ÎNALTA CURTE

În

raport de dispozițiile art. 40

2

C. proc. civ.,

constatând că motivele prezentei cereri de strămutare au fost deduse judecății în

Dosarul nr. 371/1/2013, astfel cum au fost completate cu „forma revizuită"

depusă la data de 14 martie 2013, urmează a respinge, ca inadmisibilă, cererea de

strămutare formulată de petentul O.N.C.

Referitor la solicitarea intimatei SC

F. SA privind cheltuielile de judecată, se reține, în raport de dispozițiile

art. 274 alin. (1) C. proc. civ., că temeiul acordării acestora părții care a câștigat

procesul este culpa procesuală a adversarului său, căzut în pretenții.

Or, respingerea cererii de strămutare nu

demonstrează culpa procesuală și nu reprezintă o „cădere în pretenții", în

sensul textului menționat.

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată

de petentul O.N.C. privind strămutarea procesului civil ce formează obiectul Dosarului

nr. 7386/1285/2010 al Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal.

Respinge cererea privind acordarea cheltuielilor

de judecată formulată de intimata SC F. SA.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

3 aprilie 2013.