ÎCCJ, Secția I civilă

Se referă de magistratul asistent că, potrivit programului de evidență informatizată a instanțelor, dosarul ce face obiectul cererii de strămutare are termen de judecată la data de 25 aprilie 2013 și că pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a mai fost înregistrată o altă cerere de strămutare a aceluiași dosar, formulată de același petent, ce a făcut obiectul Dosarului de strămutare nr. 371/1/2013, soluționat prin încheierea nr. 1417 data de 14 martie 2013, în sensul respingerii cererii. Se mai referă că, la data de 1 aprilie 2013 intimata SC F. SA a depus la dosar note scrise în care solicită respingerea cererii de strămutare și acordarea cheltuielilor de judecată, atașând acte doveditoare.

Petentul O.N.C. depune înscrisuri în susținerea cererii de strămutare și solicită admiterea acesteia, conform concluziilor orale formulate. Avocat Z.D. arată că mai există înregistrată o cerere de strămutare identică, formulată de același petent, care a fost deja soluționată, în sensul respingerii acesteia, fapt pentru care invocă inadmisibilitatea prezentei cereri de strămutare, iar în subsidiar, solicită respingerea acesteia, ca nefondată. Petentul O.N.C., având cuvântul cu privire la inadmisibilitatea cererii, arată că, deși a formulat două cereri de strămutare ale aceluiași dosar, între acestea nu există identitate de motive care să justifice caracterul inadmisibil al prezentei cereri. Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii, în principal, de constatare a inadmisibilității cererii de strămutare și, în subsidiar, de respingere a acesteia.

Analizând cererea,

ÎNALTA CURTE

În raport de dispozițiile art. 40 2 C. proc. civ., constatând că motivele prezentei cereri de strămutare au fost deduse judecății în Dosarul nr. 371/1/2013, astfel cum au fost completate cu „forma revizuită" depusă la data de 14 martie 2013, urmează a respinge, ca inadmisibilă, cererea de strămutare formulată de petentul O.N.C. Referitor la solicitarea intimatei SC F. SA privind cheltuielile de judecată, se reține, în raport de dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., că temeiul acordării acestora părții care a câștigat procesul este culpa procesuală a adversarului său, căzut în pretenții. Or, respingerea cererii de strămutare nu demonstrează culpa procesuală și nu reprezintă o „cădere în pretenții", în sensul textului menționat.

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul O.N.C. privind strămutarea procesului civil ce formează obiectul Dosarului nr. 7386/1285/2010 al Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Respinge cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată formulată de intimata SC F. SA. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 aprilie 2013.