ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4110/2011

Asupra conflictului negativ de competență de față; Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dolj sub nr. 3989/2011, reclamantul P.D. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.P. a M.A.I., anularea deciziei de pensie stabilită prin decizia nr. 150202 din data de 21 ianuarie 2008 emisă de pârâtă și să i se plătească diferența dintre pensia stabilită prin decizia nr. 150202 din data de 17 decembrie 2010, la care să se adauge dobânda legală calculată de la data de 1 ianuarie 2011 și până la repunerea în plată. În motivarea cererii, s-a arătat de către reclamant că decizia nr. 150202 din data de 27 decembrie 2010 emisă de intimată este netemeinică și nelegală, întrucât diminuarea pensiei s-a făcut cu încălcarea dreptului de proprietate, reclamantul având la data pensionării un drept patrimonial clar stabilit în dreptul intern.

Dispoziția a cărei anulare o solicită a fost emisă în baza Legii nr. 119/2010 și a H.G. nr. 737/2010, acest ultim act normativ fiind în mare măsură anulat irevocabil prin decizia nr. 23 din 7 ianuarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin sentința civilă nr. 3989 din 23 martie 2011, Tribunalul Dolj a admis excepția de necompetență teritorială a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. După înregistrarea cauzei la Tribunalul București a fost din nou invocată excepția de necompetență teritorială a instanței, în raport de prevederile art. 154 din Legea nr. 263/2010 și prin sentința civilă nr. 8112 din 28 septembrie 2011, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în drept să hotărască asupra conflictului. În motivarea soluției de declinare, s-a reținut că prin cererea formulată de către reclamant, s-a solicitat anularea deciziei de pensionare emisă de C.P.S. a M.A.I. Reclamantul are domiciliul în județul Dolj, conform mențiunii din cererea de chemare în judecată, iar conform art. 156 din Legea nr. 19/2000, în prezent art. 154 din Legea nr. 263/2010, competența de soluționare a cererilor formulate împotriva C.N.P.A.S. sau a caselor teritoriale de pensii, sunt de competența instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul.

Având în vedere că reclamantul a introdus acțiunea la data de 3 februarie 2011, când erau în vigoare prevederile art. 154 din Legea nr. 263/2010 iar reclamantul domiciliază în județul Dolj, s-a apreciat că cererea sa este de competența instanței de la domiciliul reclamantului. Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea cererii de chemare în judecată dedusă judecății, Înalta Curte, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență stabilind competența soluționării acestei cereri în favoarea Tribunalului Dolj, pentru argumentele ce succed. În stabilirea instanței competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, trebuie corect interpretate dispozițiile legale ce vizează aplicarea legilor în timp, în funcție de succesiunea acestora.

Astfel, este adevărat că art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei anulare se solicită, prevedea că se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, celelalte cereri adresându-se instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul. Textul legal menționat a fost însă abrogat expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Prin dispozițiile cuprinse la art. 154 alin. (l) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se că acestea se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.

Referitor la aplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 263/2010 unei acțiuni formulate după intrarea actului normativ în vigoare, dar care privește o decizie emisă sub imperiul legii vechi, Legea nr. l 19/2010, Înalta Curte reține că potrivit art. 725 alin. (l) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie, dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute sub acea lege, iar art. 156 din Legea nr. 263/2010 stipulează că prevederile legii, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă. Pentru aceste considerente, având în vedere că reclamantul are domiciliul în județul Dolj, competența soluționării cauzei revine Tribunalului Dolj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi 13 decembrie 2011.