ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7416/2012

Asupra conflictului de competență constată

următoarele

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

Dolj la data de 04 februarie 2011, sub nr. 5545/63/2011 contestatoarea S.N. în contradictoriu

cu intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor,

a solicitat instanței anularea deciziei nr. 142399 din 27 decembrie 2010, obligarea

intimatei la menținerea drepturilor de pensie stabilite prin decizia nr. 142399

din 09 decembrie 2005, la plata diferențelor de drepturi de pensie stabilite conform

Legii nr. 179/2004, la plata dobânzii legale aferente sumelor reprezentând diferența

dintre pensia de serviciu aflată în plată în luna decembrie 2010 și pensia recalculată

conform Legii nr. 119/2010.

Prin sentința civilă nr. 3829 din 21

martie 2011, Tribunalul Dolj a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului București, pe rolul secției a VlII-a conflicte de muncă și asigurări

sociale, în temeiul dispozițiilor art. 156 din Legea nr. 19/2000.

După declinare, cauza a fost înregistrată

pe rolul Tribunalului București, secția a VlII-a conflicte de muncă și asigurări

sociale, iar la termenul de judecată din data de 10 septembrie 2012, instanța, din

oficiu, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București.

Prin sentința civilă nr. 6854 din 10 septembrie

2012, Tribunalul București, secția a VlII-a, conflicte de muncă și asigurări sociale

a admis excepția necompetenței teritoriale. A declinat competența în favoarea Tribunalului

Dolj. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis

cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție

în vederea soluționării conflictului.

S-a constatat că art. 154 alin. (1) din

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ în vigoare

la data sesizării Tribunalului Dolj, reglementează din punct de vedere teritorial

competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale

de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, aceasta aparținând instanței

în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reședința reclamantului. Totodată,

potrivit art. 156, prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicția asigurărilor

sociale, se completează cu dispozițiile C. proc. civ. și ale Legii nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 725 alin. (1) C. proc. civ. prevede

că dispozițiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare,

și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, iar procesele în curs

de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal investite vor continua

să fie judecate de acele instanțe, potrivit alin. (2). Dispozițiile C. proc.

civ. constituie procedura de drept comun în materie civilă, aplicându-se și în materiile

prevăzute de alte legi, în măsura în care acestea nu cuprind dispoziții potrivnice,

potrivit art. 721 C. proc. civ.

S-a reținut că pentru stabilirea competenței

teritoriale prezintă interes legea de procedură în vigoare la momentul sesizării

instanței, aceasta fiind legea nouă, nr. 263/2010, intrată în vigoare la data de

23 decembrie 2010, care a modificat norma de competență reglementată prin art. 156

din Legea nr. 19/2000, lege care de altfel a fost abrogată odată cu intrarea în

vigoare a Legii nr. 263/2010.

În consecință, în baza art. 158 și următoarele

C. proc. civ., raportat la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, instanța a

constatat că aparține Tribunalului Dolj, în circumscripția căruia se află domiciliul

reclamantului, competența de soluționare a cererii formulate în contradictoriu cu

casa sectorială de pensii, motiv pentru care a admis excepția necompetenței teritoriale

și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

Regulatorul de competență urmează a fi

pronunțat în favoarea

Tribunalului

Dolj, în considerarea argumentelor ce succed:

Cererea dedusă judecății are natura unei

contestații împotriva deciziei de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 119/2010,

emisă de Ministerul Administrației și Internelor.

Decizia contestată a fost emisă la data

de 27 decembrie 2010, iar sesizarea instanței s-a făcut la data de 04 februarie

2011.

În stabilirea instanței competentă teritorial

sa soluționeze prezenta cauză, trebuie avute în vedere dispozițiile legale în vigoare

la momentul introducerii acțiunii și nu la momentul emiterii deciziei de recalculare

a pensiei.

La data sesizării instanței, respectiv

4 februarie 2011, erau în vigoare prevederile art. 154 din Legea nr. 263/2010, care

abrogase Legea nr. 19/2000, conform cărora „(1) Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P.,

a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează

instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul.

(2) Celelalte cereri se adresează instanței

în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul" .

Trimiterea din art. 7 al Legii nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor la Legea nr. 19/2000 nu poate

ultraactiva dispozițiile acesteia din urmă în lipsa unor prevederi exprese, atât

timp cât la data sesizării instanței era abrogată prin Legea nr. 263/2010, care

o înlocuia astfel.

În considerarea celor ce preced, având

în vedere că reclamantul are domiciliul în județul Dolj, competența soluționării

acțiunii formulată de acesta revine Tribunalului Dolj.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția conflicte

de munca și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 4 decembrie 2012.