ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7593/2012

Asupra conflictului de competență constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului

Dolj la data de 14 februarie 2011, reclamantul P.M.,

a solicitat, în contradictoriu cu pârâta

Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, anularea deciziei de recalculare

a pensiei din 31 decembrie 2010 și menținerea privind pensia de serviciu stabilită

prin decizia din 15 decembrie 1998, precum și plata sumei reprezentând diferența

dintre pensii, cu dobânda legală.

Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă

și asigurări sociale, prin sentința nr. 4853 din 4 aprilie 2011,

a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului București, secția conflicte de muncă și asigurări

sociale.

S-a reținut că în potrivit art. 156 din

Legea nr. 19/2000, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor

teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are

domiciliu sau sediul pârâtul, însă, în prezenta cauză calitatea de intimat o are

o altă entitate motiv pentru care competentă este instanța în a cărei circumscripție

teritorială se află sediul intimatului.

Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte

de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 6688 din 6 octombrie 2012,

a admis excepția de necompetență

teritorială. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului

Dolj. A înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării

conflictului negativ de competență.

S-a reținut, că pentru stabilirea competenței

teritoriale prezintă interes legea de procedură în vigoare la data sesizării instanței,

aceasta fiind legea nouă, nr. 263/2010, intrată în vigoare la data de 23

decembrie 2010, care a modificat norma de competență reglementată prin art. 156

din Legea nr. 119/2010, lege care a fost abrogată.

Prin urmare, s-a constatat că instanța

competentă teritorial este cea determinată conform art. 154 alin. (1) din Legea

nr. 263/2010, deci instanța de la domiciliul ori sediul reclamantului.

Regulatorul de competență urmează a fi

pronunțat în favoarea Tribunalului Dolj,

în

considerarea argumentelor ce succed.

În

stabilirea instanței competentă teritorial să soluționeze

prezenta cauză, trebuie corect interpretate dispozițiile legale ce vizează aplicarea

legilor în timp, în funcție de succesiunea acestora.

Astfel, este adevărat că art. 156 din Legea

nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei anulare se solicită, prevedea

că se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul

reclamantul, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale

de pensii, celelalte cereri adresându-se instanței în a cărei rază teritorială își

are domiciliul sau sediul pârâtul.

Textul menționat mai sus a fost însă abrogat

expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii

publice.

Prin dispozițiile cuprinse la art. 154

alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat competența de soluționare a cererilor

îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor

de pensii sectoriale, prevăzându-se că acestea se adresează instanței în a cărei

rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.

Aceste prevederi reprezintă o derogare

de la dispozițiile alin. (2) al textului de lege menționat, conform cărora "celelalte

cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau

sediul pârâtul", de natură a facilita accesul la instanță al persoanelor îndreptățite.

Trebuie precizat totodată că față de dispozițiile

legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noțiunea de case de pensii sectoriale,

care sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor structuri organizatorice

responsabile cu pensiile din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației

și Internelor și Serviciului Român de Informații, structuri care au fost desființate

și ale căror atribuții, potrivit art. 135 din lege, sunt stabilite prin hotărâre

de Guvern.

În

ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 263/2010

unei acțiuni formulate după intrarea actului normativ în vigoare, dar care privește

o decizie emisă în baza legii vechi, respectiv Legea nr. 119/2010, se reține că

potrivit art. 725 alin. (1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie

(art. 156 din Legea nr. 263/2010 stipulează că prevederile legii, referitoare la

jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile C. proc. civ.),

dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în

vigoare,

inclusiv proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executărilor

silite începute sub acea lege.

În

considerarea celor ce preced, având în vedere că reclamantul

are inclusiv domiciliul procesual ales în județul Dolj, competența soluționării

acțiunii formulată de acesta revine Tribunalului Dolj.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12

decembrie 2012.