ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1816/2013

Împotriva încheierii

de ședință din 26 ianuarie 2011 a Curții de Apel Timișoara filele 30 Dosar

civil nr. 997/59/2010 au declarat recurs contestatorii V.V. și L.E.S.

Prin încheierea de

ședință din 23 ianuarie 2012 s-a dispus suspendarea judecării recursului în

temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. față de lipsa părților la

dezbateri și de faptul că pârâtele nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Astfel de la data

suspendării cauza a rămas în nelucrare mai mult de un an fiind astfel

îndeplinit termenul de perimare prevăzut de art. 248 C. proc. civ.

Potrivit art. 248

alin. (1) C. proc. civ. perimarea operează de drept prin simpla împlinire a

termenului de perimare, dacă cauza a rămas în nelucrare din vina părții timp de

un an.

Cum de la data

suspendării nici una din părți nu a depus nici o diligență pentru reluarea

judecății, este incidentă excepția absolută și peremptorie a perimării ce

implică atât o prezumție de renunțare tacită a părții la judecată, cât și o

sancțiune a pasivității ei.

Or, față de cele

expuse, fiind incidente dispozițiile art. 248 C. proc. civ., urmează a se

constata perimat recursul contestatoarelor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat

recursul declarat de contestatoarele V.V. și L.E.S. împotriva încheierii de

ședință pronunțată în Dosarul nr. 997/59/2010 al Curții de Apel Timișoara,

secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 aprilie 2013.

Procesat de GGC - DG