ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1769/2013

Prin Decizia civilă nr. 1143R din 23 septembrie 2010 Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul S.G. prin care a solicitat „rejudecarea unor hotărâri irevocabile pronunțate de curtea de apel” și în baza dispozițiilor art. 108 1 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., a aplicat petentului o amendă judiciară în cuantum de 700 RON. Împotriva acestei decizii petentul a declarat recurs, susținând că această hotărâre este rezultatul unei greșeli a instanței, iar prin Decizia nr. 6396 din 18 octombrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, recursul acestuia a fost respins ca inadmisibil.

Pentru a hotărî astfel, în esență, Înalta Curte a reținut că decizia atacată cu recurs era irevocabilă, potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., astfel că, aceasta nu mai era susceptibilă de recurs. Împotriva deciziei pronunțate în recurs, a formulat contestație în anulare petentul prin care a solicitat anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare. Fără a indica temeiul de drept al acțiunii, contestatorul a susținut că este nemulțumit de faptul că la judecata cererilor sale instanța nu a respectat probele administrate și dispozițiile constituționale. La termenul de judecată din data de 28 martie 2013, instanța, a pus în discuție excepția inadmisibilității contestației în anulare, în raport cu dispozițiile art. 317 - 318 C. proc.

civ. Analizând, cu prioritate, excepția inadmisibilității contestației în anulare, se constată următoarele: Potrivit art. 317 C. proc. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare numai pentru două motive expres și limitativ prevăzute, și anume: când procedura de citare pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost legal îndeplinită și când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. În speță, contestatorul nu-și întemeiază cererea pe niciunul din aceste două motive și, deși prin hotărârea vizată prin contestația în anulare, recursul a fost respins ca inadmisibil, în realitate, acesta urmărește o rejudecare pe fond a cauzei, invocând reaprecierea probelor.

Solicitările contestatorului nu pot fi încadrate nici în dispozițiile art. 318 C. proc. civ., care prevăd că, în ceea ce privește hotărârile instanțelor de recurs, acestea mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare. Textul menționat are în vedere erorile materiale, respectiv, cele de ordin formal, procedural săvârșite involuntar cu ocazia judecății, ipoteză care nu se regăsește în cauză. Pentru a învesti instanța cu calea extraordinară de atac a contestației în anulare, contestatorul, deși nu a indicat ca temei legal, dispozițiilor art. 317 și art. 318 C. proc.

civ., nu a formulat nici critici care să se circumscrie ipotezelor prevăzute de aceste texte de lege. În speță, criticile formulate de contestator vizează fondul cauzei, respectiv greșita apreciere a probelor și aplicarea legii însă prin hotărârea împotriva cărei s-a formulat prezenta contestație în anulare a fost respins, ca inadmisibil, recursul astfel că, în cauză nu este vorba de o hotărâre pronunțată în urma exercitării controlului judiciar. Ca atare, calea de atac fiind exercitată în afara ipotezelor strict reglementate prin dispozițiile art. 317, 318 C. proc. civ., se va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul S.G. împotriva Deciziei nr. 6396 din 18 octombrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 martie 2013. Procesat de GGC - DG