ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1769/2013

Prin Decizia civilă

nr. 1143R din 23 septembrie 2010 Curtea de Apel Galați, secția conflicte de

muncă și asigurări sociale, a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de

petentul S.G. prin care a solicitat „rejudecarea unor hotărâri irevocabile

pronunțate de curtea de apel” și în baza dispozițiilor art. 108

1

alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., a aplicat petentului o amendă judiciară

în cuantum de 700 RON.

Împotriva acestei decizii petentul a declarat

recurs, susținând că această hotărâre este rezultatul unei greșeli a instanței,

iar prin Decizia nr. 6396 din 18 octombrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția I civilă, recursul acestuia a fost respins ca

inadmisibil.

Pentru a hotărî

astfel, în esență, Înalta Curte a reținut că decizia atacată cu recurs era

irevocabilă, potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., astfel că,

aceasta nu mai era susceptibilă de recurs.

Împotriva deciziei

pronunțate în recurs, a formulat contestație în anulare petentul prin care a

solicitat anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Fără a indica temeiul

de drept al acțiunii, contestatorul a susținut că este nemulțumit de faptul că

la judecata cererilor sale instanța nu a respectat probele administrate și

dispozițiile constituționale.

La termenul de

judecată din data de 28 martie 2013, instanța, a pus în discuție excepția

inadmisibilității contestației în anulare, în raport cu dispozițiile art. 317 -

318 C. proc. civ.

Analizând, cu

prioritate, excepția inadmisibilității contestației în anulare, se constată

următoarele:

Potrivit art. 317 C.

proc. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare

numai pentru două motive expres și limitativ prevăzute, și anume: când

procedura de citare pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost legal

îndeplinită și când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine

publică privitoare la competență.

În speță,

contestatorul nu-și întemeiază cererea pe niciunul din aceste două motive și,

deși prin hotărârea vizată prin contestația în anulare, recursul a fost respins

ca inadmisibil, în realitate, acesta urmărește o rejudecare pe fond a cauzei,

invocând reaprecierea probelor.

Solicitările

contestatorului nu pot fi încadrate nici în dispozițiile art. 318 C. proc.

civ., care prevăd că, în ceea ce privește hotărârile instanțelor de recurs,

acestea mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul

unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul ori admițându-l

numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de

modificare sau de casare.

Textul menționat are

în vedere erorile materiale, respectiv, cele de ordin formal, procedural

săvârșite involuntar cu ocazia judecății, ipoteză care nu se regăsește în

cauză.

Pentru a învesti

instanța cu calea extraordinară de atac a contestației în anulare,

contestatorul, deși nu a indicat ca temei legal, dispozițiilor art. 317 și art.

318 C. proc. civ., nu a formulat nici critici care să se circumscrie ipotezelor

prevăzute de aceste texte de lege.

În speță, criticile

formulate de contestator vizează fondul cauzei, respectiv greșita apreciere a

probelor și aplicarea legii însă prin hotărârea împotriva cărei s-a formulat

prezenta contestație în anulare a fost respins, ca inadmisibil, recursul astfel

că, în cauză nu este vorba de o hotărâre pronunțată în urma exercitării

controlului judiciar.

Ca atare, calea de

atac fiind exercitată în afara ipotezelor strict reglementate prin dispozițiile

art. 317, 318 C. proc. civ., se va respinge, ca inadmisibilă, contestația în

anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă,

contestația în anulare formulată de contestatorul S.G. împotriva Deciziei nr.

6396 din 18 octombrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 martie 2013.

Procesat de GGC - DG