ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 5 noiembrie 2012,

petiționarul C.P. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul

Dosarului nr. 2147/312/2010 al Tribunalului Ialomița, susținând că atât în faza

de urmărire penală cât și în timpul judecății la instanța de fond, s-au

încălcat dispozițiile C. pen. și ale C. proc. pen.

A precizat că în cauză, rechizitoriul

a fost întocmit fără a i se aduce la cunoștință învinuirile și probele care au

stat la baza acestora, că declarațiile de martori s-au luat fără ca

petiționarul să fie prezent și că s-au pierdut acte din dosarul cauzei.

Verificând actele și lucrările

dosarului, Înalta Curte constată că pe rolul Tribunalului Ialomița a fost

înregistrat Dosarul nr. 2147/312/2010, având ca obiect săvârșirea infracțiunii

de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 lit. b) și f) din Legea nr. 241/2005

privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

În informațiile solicitate potrivit

art. 57 C. proc. pen. și comunicate de către Curtea de Apel București, se

prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat,

precizându-se, totodată, că în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că

susținerile petiționarului vizează, în principal, modalitatea de desfășurare a

urmăririi penale și a cercetării judecătorești, fapt ce nu se circumscrie

cazurilor prevăzute de art. 55 C. proc. pen. și nu sunt de natură a justifica

aprecierea potrivit căreia petiționarul nu au avea parte de o judecată

imparțială a cauzei pe rolul Tribunalului Ialomița.

Totodată, Curtea de Apel București a

arătat că argumentele invocate de petiționar în susținerea cererii sale, nu pot

fi supuse analizei în contextul soluționării unei cereri de strămutare, acestea

putând, eventual, constitui motive pentru formularea unei căi de atac, întrucât

cauza ce face obiectul dosarului a cărui strămutare se solicită a fost

soluționată.

În concluzie, Curtea de Apel București

a precizat că lasă la aprecierea Înaltei Curți soluția ce se va pronunța cu

privire la legalitatea și oportunitatea cererii de strămutare.

Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o

instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care

imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor

cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de

tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la

gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari

sau grefierii instanței.

În cauză, nici una dintre cerințele

art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite.

În cazul unei cereri de strămutare,

imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva

convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva

celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare

trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele

împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție imparțialitatea

judecătorului interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în

privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol

decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenta instanței europene, în

raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

În speță, Înalta Curte constată că

motivele invocate de petiționar nu se regăsesc în prevederile art. 55 C. proc.

pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 356/2006 și, în consecință,

neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei,

cererea va fi respinsă ca neîntemeiată.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca neîntemeiată, cererea

formulată de petiționarul C.P. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează

obiectul Dosarului nr. 2147/312/2010 al Tribunalului Ialomița.

Obligă petiționarul la plata sumei de

100

RON

cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 ianuarie

2013.