ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 2 noiembrie 2012,

petiționara SC C. SA a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează

obiectul Dosarului nr. 4294/291/2012 al Judecătoriei Roman, susținând că

imparțialitatea magistraților din cadrul acestei instanțe ar putea fi știrbită,

datorită modalității în care a fost desfășurată cercetarea penală.

A invocat în dovedirea cererii de strămutare

subiectivismul martorului A.G., care a deținut diferite funcții în cadrul SC C.

SA și căruia i-a fost desfăcut contractul individual de muncă la data de 16

iulie 2009, precizând că acest martor are legături cu părțile vătămate și cu apărătorii

acestora.

A mai precizat că, în ciuda faptului că

părțile civile și părțile vătămate nu au formulat plângere penală pentru infracțiunea

de vătămare corporală împotriva petiționarei, organul de cercetare penală a procedat

la disjungerea dosarului cu privire la această infracțiune, fără a exista vreun

document din care să reiasă extinderea urmării penale sau vreun temei legal pentru

aceasta și fără să se finalizeze expertiza medico-legală pentru care petiționarei

SC C. SA îi fuseseră admise obiecțiuni la raportul de expertiză.

A învederat că anumite persoane au fost

citate de organele de urmărire penală ca martori, însă li s-a pus la dispoziție

formular tipizat pentru declarație de parte vătămată.

Totodată, a susținut că judecarea procesului

la instanța locală ar putea duce la creșterea numărului de plângeri împotriva petiționarei

din cauza presiunii mediatice dar și a atitudinii angajaților care induc ideea că

toate cazurile de îmbolnăviri din oraș se datorează exclusiv evenimentului din anul

2008.

Verificând actele și lucrările dosarului,

Înalta Curte constată că pe rolul Judecătoriei Roman a fost înregistrat Dosarul

nr. 4294/291/2012, având ca obiect infracțiunea prevăzută de art. 37 alin. (1),

(2) din Legea nr. 319/2006 a securității în muncă.

În informațiile solicitate potrivit

art. 57 C. proc. pen. și comunicate de către Tribunalul Neamț, se prezintă etapele

pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat, precizându-se, totodată,

că în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că susținerile petiționarei vizează

modalitatea în care a fost efectuată urmărirea penală în Dosarul nr. 50/P/2010 al

Parchetului de pe lângă Judecătoria Roman și care urmează a fi verificată de instanță,

în cursul cercetării judecătorești.

În final, s-a arătat că împrejurările cauzei

și calitatea părților nu sunt de natură să știrbească imparțialitatea judecătorului

învestit aleatoriu cu soluționarea cauzei, în sensul dispozițiilor art. 55 C. proc.

pen.

Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen.,

Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță

competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor

ar putea

fi știrbită datorită

împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul

de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la gradul

patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari sau grefierii

instanței.

În

cauză, nici una dintre cerințele art. 55 alin. (1) nu sunt

întrunite.

În

cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței

trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului

că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța

investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita

judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție

imparțialitatea judecătorului interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în privința

imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele

lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările

concrete ale cauzelor.

În

speță, Înalta Curte constată că motivele invocate de petiționară

fie se referă la aspecte ce privesc faza de urmărire penală a cauzei, fie cele referitoare

la desfășurarea judecății nu se regăsesc în prevederile art. 55 C. proc. pen., astfel

cum au fost modificate prin Legea nr. 356/2006 și, în consecință, neexistând motive

temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă

ca neîntemeiată.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată

de petiționara SC C. SA pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul

Dosarului nr. 4294/291/2012 al Judecătoriei Roman.

Obligă petiționara la plata sumei de 100

RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 ianuarie

2013.