ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 54/2012

Asupra recursului penal de față constată: Prin sentința penală nr. 341 din 13 septembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr. 6193/121/2010, s-a dispus: I. În baza art. 2 alin. (l) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., condamnarea inculpatului L. D.A., la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc. În baza art. 25 C. pen., raportat la art. 3 alin. (l) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., a fost condamnat același inculpat, la pedeapsa de 3 ani închisoare și un an pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la trafic internațional de droguri de risc.

În temeiul art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele susmenționate, urmând ca inculpatul L.D.A. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare și un an pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege. II. În baza art. 2 alin. (l) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., a fost condamnată inculpata B.C.E., la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc.

În baza art. 26 C. pen., raportat la art. 3 alin. (l) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., a fost condamnată inculpata și la pedeapsa de 3 ani închisoare și un an pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic internațional de droguri de risc. În temeiul art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele susmenționate, urmând ca inculpata B.C.E. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare și un an pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege. În baza dispozițiilor art. 86 1 și art. 86 2 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate inculpaților pe durata unui termen de încercare de 5 ani. Pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpații să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86 3 alin. (1) lit. a) - d) C. pen.: În conformitate cu dispozițiile art. 86 3 alin. (3) C. pen., s-a impus inculpaților obligația: - să urmeze un curs de învățământ ori de calificare; - să nu intre în localuri în care se comercializează sau consumă plante și substanțe cu proprietăți psihoactive sau psihotrope.

S-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În baza art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedepsele aplicate inculpaților timpul reținerii și arestului preventiv, de la 01 iunie 2010 la zi. În temeiul art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților L.D.A. și B.C.E., dacă nu erau reținuți sau arestați în alta cauză. În baza art. 118 alin. (l) lit. f) C. pen., raportat art. 17 alin. (l) și art. 18 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea și distrugerea prin incinerare sau alte mijloace adecvate, pe cheltuiala inculpaților, a cantității de 76,3 grame rezină de canabis, cu obligația păstrării de contraprobe.

În baza art. 118 alin. (l) lit. e) C. pen., raportat art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpatul L.D.A. a sumei de 800 RON dobândită din tranzacțiile cu droguri. Au fost obligați inculpații la plata sumei de câte 1500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în fapt următoarele: Intre inculpații L.D.A. și B.C.E. exista o relație de concubinaj, locuind împreună în municipiul Galați. Fratele inculpatei B.C.E., numitul B.M.A. avea domiciliul în același oraș, dar nu mai locuia în țară, fiind plecat în Spania, de circa 3 ani. Fratele inculpatei îl cunoștea la rândul său pe coinculpatul L.D.A., acesta locuind anterior plecării din țară în același cartier cu inculpatul.

La începutul anului 2010, inculpatul L.D.A. s-a hotărât să obțină venituri din procurarea de hașiș din Spania și revânzarea drogului în țară către diverși consumatori din municipiul Galați. Pentru a pune în aplicare hotărârea luată, inculpatul i-a solicitat lui B.M.A. să achiziționeze hașiș din Spania, urmând să îl trimită în România, printr-un colet expediat prin intermediul unei firme specializate. În jurul datei de 15 mai 2010, inculpatul L.D. l-a convins pe B.M.A. să-i trimită drogurile, acesta spunându-i că va ascunde hașișul în interiorul unui colet destinat surorii sale, inculpata B.C.E., căreia obișnuia să îi trimită regulat colete din Spania. Acest lucru a fost adus la cunoștință și inculpatei B.C., fratele acesteia informând-o că îi va trimite și o cutie de ciocolată „N.”, în care era ascunsă o cantitate de hașiș pe care trebuia să o remită concubinului, inculpatul L.D.A.

Subsecvent acordului exprimat de inculpata B.C.E., făptuitorul B.M.A. a expediat coletul conținând 90 grame hașiș din Spania în România, prin intermediul SC A. – P.R. SA, expediere ce s-a făcut pe numele de G.V. La data de 25 mai 2010, inculpata s-a deplasat singură la sediul SC A. S.A. din municipiul Galați pentru ridicarea coletului, predând în aceeași zi inculpatului L.D.A. cutia de ciocolată în care se afla cantitatea de 90 grame hașiș. Ulterior, inculpatul L.D.A. a vândut drogurile mai multor consumatori din municipiul Galați, cu câte 50 lei gramul. De asemenea, același inculpat a confecționat 20 țigări artizanale cu hașiș, din care a vândut 10, activități desfășurate cu știința inculpatei B.C.E.

La data de 28 mai 2010, organele de poliție s-au sesizat din oficiu cu privire la activitatea infracțională desfășurată, stabilindu-se introducerea în cauză a investigatorului sub acoperire T.G. În ziua imediat următoare, investigatorul sub acoperire l-a contactat pe inculpatul L.D., stabilind o întâlnire, la orele 16,00, în cartierul Mazepa, din municipiul Galați, inculpatul locuind fără forme legale în blocul LC7 din respectivul cartier. În aceste împrejurări, inculpatul L.D. i-a oferit investigatorului sub acoperire 2 grame de hașiș contra sumei de 1000 lei. Inculpatul i-a spus investigatorului sub acoperire că îi mai poate vinde droguri pe care, de altfel, le și avea asupra sa. Discuțiile dintre inculpat și investigator au fost interceptate, iar la data de 1 februarie 2010, inculpatul L.D.

a fost prins în flagrant în timp ce vindea droguri aceluiași investigator. La percheziția corporală au fost găsite asupra inculpatului 2 batoane conținând hașiș. In cursul aceleiași zile, inculpata B.C. a condus organele de poliție la locuința sa, predându-le 10 țigări ce conțineau droguri, afirmând că au fost aduse de inculpatul L.D. În urma analizelor de laborator s-a stabilit că atât substanța cumpărată de investigatorul sub acoperire cât și țigările ridicate din locuința inculpatei B.C.E. conțineau hașiș. În drept, fapta inculpatului L.D.A. care, în perioada 25 mai 2010 - 01 iunie 2010, prin acțiuni repetate, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a procurat, deținut, oferit și vândut peste 90 grame rezină de cannabis (hașiș), drog de risc înscris în Tabelul anexă nr. III al Legii nr. 143/2000, a fost încadrată în dispozițiile art. 2 alin. (l) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a reținut că activitatea aceluiași inculpat, constând în faptul de a-l fi determinat pe făptuitorul B.M.A. să trimită din Spania în România un colet conținând peste 90 grame rezină de cannabis (hașiș) se încadrează și în dispozițiile art. 25 C. pen., raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. Pentru inculpata B.C.E. care, în perioada 25 mai 2010 - 01 iunie 2010, prin acțiuni repetate, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a primit, deținut și ajutat la vânzarea a peste 90 grame rezină de cannabis (hașiș), drog de risc înscris în Tabelul anexă nr. III al Legii nr. 143/2000, a fost încadrată în dispozițiile art. 2 alin. (l) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Deopotrivă, s-a reținut că fapta aceleiași inculpate, constând în promisiunea primirii unei cantități de peste 90 grame rezină de cannabis (hașiș) expediată de făptuitorul B.M.A. din Spania într-un colet, promisiune materializată ulterior, la data de 25 mai 2010, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 3 alin. (l) din Legea nr. 143/2000.' Pe baza probelor administrate în cauză, prima instanță a reținut vinovăția inculpaților, făcând trimitere în acest sens la declarațiile inculpaților din faza de urmărire penală, prin care recunoscuseră comiterea faptelor, dar și la împrejurare că se demonstrase în cauză că inculpata B.C. obișnuia să primească colete din Spania de la fratele său.

Ca atare, prima instanță nu a ținut seama de revenirea inculpaților asupra declarațiilor inițiale. Hotărârea pronunțată în cauză a fost atacată cu apel de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. și inculpații L.D.A. și B.C. Apelul parchetului a vizat greșita individualizare a pedepselor, în cuantum și ca modalitate de executare, solicitându-se majorarea acestora și stabilirea unei modalități privative de executare. Inculpații L.D. și B.C. au solicitat desființarea sentinței, schimbarea încadrării juridice dată faptei din art. 3 alin. (l) din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prevăzută de art. 4 din aceeași lege și reducerea corespunzătoare a pedepselor.

Prin decizia penală nr. l53/ A din 10 iunie 2011 a Curții de Apel Galați au fost admise apelurile inculpaților, desființată în parte sentința atacată în ceea ce privește latura penală a cauzei și, în rejudecare: În baza ari 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului L.D.A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la introducerea în țară de droguri de risc prevăzută de art. 25 C. pen., raportat la art. 3 alin. (l) din Legea nr. 143/2000. A fost redus termenul de încercare al suspendării sub supraveghere stabilit pentru pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. l din Legea nr. 143/2000 de la 5 ani la 3 ani și 6 luni.

În baza art. 1 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatei B.C.E.A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la introducerea în țară de droguri de risc prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 3 alin. (l) din Legea nr. 143/2000. A fost redus termenul de încercare al suspendării sub supraveghere stabilit pentru pedeapsa aplicată inculpatei pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (l) din Legea nr. 143/2000 de la 5 ani la 3 ani și 6 luni. Au fost înlăturate pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (l) lit. a) teza Il-a și lit. b) C. pen., aplicate inculpaților L.D.A. și B.C.E. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

A fost respins, ca nefondat, apelul declarat de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galați împotriva aceleiași sentințe. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că probele administrate în cauză nu demonstrează ca inculpații să fi participat la introducerea în țară a drogurilor de risc, în împrejurările și modalitatea reținute prin rechizitoriu, neexistând temeiuri care să confirme săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3 alin. (l) din Legea nr. 143/2000 de către niciunul dintre inculpați. Conform rechizitoriului, drogurile ar fi fost trimise de făptuitorul B. M.A. din Spania în România, la solicitarea surorii sale, inculpata B.C. care, la rândul său, ar fi fost instigată în acest scop de inculpatul L.D., concubinul ei.

Prin același rechizitoriu, cauza a fost disjunsă față de făptuitorul B.M.A., autorul faptei privind introducerea în țară de droguri de risc, dispunându-se ca cercetările să continue într-un dosar separat. Cu toate acestea, inculpații L.D. și B.C., participanți la aceeași infracțiune, au fost trimiși în judecată sub acuzația de instigare și, respectiv, complicitate la infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (l) din Legea nr. 143/2000. Ulterior, după disjungere și trimiterea în judecată a celor doi inculpați, prin rezoluția nr. l37/D/P/2010 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul B.M.A., presupus autor al infracțiunii prevăzute de art. 3 alin. (l) din Legea nr. 143/2000, reținându-se că nu existau elemente care să confirme săvârșirea respectivei fapte.

În raport de cele arătate, instanța de apel a constatat că, în absența unui autor al faptei, nu se poate vorbi de existența unei participații penale la comiterea aceleiași infracțiuni. Cu alte cuvinte, s-a arătat că nu poate fi reținută instigarea, respectiv complicitatea în absența unui autor al faptei. Concluzia exprimată de instanța de apel nu a fost influențată de măsurile ulterior dispuse în cauza disjunsă, rezultând că după adoptarea soluției inițiale se procedase la schimbarea temeiului juridic al neînceperii urmăririi penale față de făptuitorul B.M.A. din art. 10 lit. a) C. proc. pen., în art. 10 lit. c) C. proc. pen. și reluarea cercetărilor față de o altă persoană, rămasă neidentificată.

Deopotrivă, s-a arătat că nici celelalte probe administrate în cauză nu confirmă săvârșirea infracțiunii de către inculpați. Sub acest aspect, s-a reținut că singurele probe în acuzare erau reprezentate de existența unor convorbiri telefonice interceptate, discuțiile purtate neavând însă greutate în dovedirea temeiniciei acuzațiilor, constituind simple indicii nesusținute de alte probe. Ca urmare, instanța de apel a constatat că se impune achitarea inculpaților pe temeiul dispozițiilor art. ll pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. Și împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Galați, invocându-se cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 18 și 10 C. proc.

pen. În motivele scrise, cât și cu ocazia dezbaterilor în recurs, s-a arătat că instanța de prim control judiciar nu efectuase o analiză proprie a acuzațiilor aduse inculpaților din cauză, întemeindu-și soluția pe elemente care vizau situația juridică a altui participant și, ca atare, depășeau limitele învestirii instanței. De asemenea, s-a arătat că cercetările continuă în privința autorului infracțiunii, iar probele administrate în cauză demonstrează existența unei înțelegeri între inculpați și făptuitor în vederea introducerii în țară a drogurilor de risc. În consecință, s-a solicitat casarea deciziei din apel și menținerea soluției de condamnare a inculpaților pronunțată de prima instanță.

Examinând cauza în raport de criticile formulate și cazurile de casare invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat în cauză este nefondat pentru considerentele ce urmează: Trimiterea în judecată a inculpaților L.D.A. și B.C.E. s-a făcut și sub acuzația de instigare, respectiv complicitate la trafic internațional de droguri de risc, activitatea infracțională desfășurată constând în faptul de a-l fi determinat pe făptuitorul B.M. A. să trimită din Spania în țară o anumită cantitate de droguri de risc în vederea comercializării lor ulterioare. Întreaga urmărire penală, cât și cercetarea judecătorească la prima instanță au fost efectuate în aceste coordonate, procesul penal declanșat în cauză având de stabilit dacă inculpatul L.D.A.

obținuse, prin intermediul coinculpatei B.C.E., determinarea făptuitorului B.M.A. la introducerea în țară a drogurilor de risc și dacă inculpata B.C.E. înlesnise activitatea infracțională prin promisiunea primirii coletului din Spania și comercializării ulterioare a drogurilor împreună cu coinculpatul L.D.A. Or, așa cum bine a reținut instanța de apel, făptuitorul B.M.A., presupusul autor al infracțiunii săvârșite în participație cu inculpații din cauză, nu a fost pus sub urmărire penală, constatându-se inexistența faptei care să constituie infracțiune. Această constatare este deosebit de importantă întrucât inexistența faptei ca atare se răsfrânge asupra tuturor presupușilor participanți. Este adevărat că soluția de neurmărire penală dispusă inițial pe temeiul dispozițiilor art. 10 lit. a) C. proc.

pen., a fost ulterior schimbată în sensul reținerii ca temei a prevederilor art. 10 lit. c) C. proc. pen., însă împrejurarea menționată nu capătă o semnificație deosebită în condițiile în care nici până în prezent nu a fost descoperit prezumtivul autor al infracțiunii, iar acesta din urmă nu este în niciun caz făptuitorul B.M.A. în legătură cu care se reținuse participarea inculpaților L.D.A. și B.C.E. Ca atare, soluția de achitare pronunțată de instanța de apel a fost corespunzător dispusă în cauză, neurmărirea penală a făptuitorului B.M.A. lipsind de temei acuzația adusă inculpaților, așa cum a fost ea construită prin rechizitoriu. În consecință,în temeiul dispozițiilor art. 385 15 alin. (l) pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Galați împotriva deciziei penale nr. 153/ A din 10 iunie 2011 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Galați împotriva deciziei penale nr. 153/ A din 10 iunie 2011 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori. Sumele de câte 75 lei reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați B.C.E. și L.D.A., până la prezentarea apărătorului ales, se suportă din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 ianuarie 2012.