ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 54/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 54/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului penal de față

constată:

Prin sentința penală nr. 341 din 13

septembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr. 6193/121/2010,

s-a dispus:

I. În baza art. 2 alin. (l) din Legea

nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C.

pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., condamnarea inculpatului L.

D.A.,

la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de

trafic de droguri de risc.

În baza art. 25 C. pen., raportat la

art. 3 alin. (l) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C.

pen., a fost condamnat același inculpat, la pedeapsa de 3 ani închisoare și un

an pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la

trafic internațional de droguri de risc.

În temeiul art.

33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen., au fost

contopite pedepsele susmenționate,

urmând ca inculpatul L.D.A. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani

închisoare și un an pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 – art. 64

lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

II. În baza art. 2 alin. (l) din Legea

nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) și c) C.

pen., a fost condamnată inculpata B.C.E., la pedeapsa de un an și 6 luni

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc.

În baza art. 26 C. pen., raportat la

art. 3 alin. (l) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C.

pen., a fost condamnată inculpata și la pedeapsa de 3 ani închisoare și un an

pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a II-a și b) C. pen., pentru

săvârșirea

infracțiunii de complicitate la trafic internațional de droguri de risc.

În temeiul art.

33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen., au fost contopite

pedepsele susmenționate, urmând ca inculpata B.C.E.

să execute pedeapsa cea mai grea, de 3

(trei) ani închisoare și un an pedeapsa complimentară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

S-a făcut

aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului

de a alege.

În baza dispozițiilor art. 86

1

și art. 86

2

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a

executării pedepsei închisorii aplicate inculpaților pe durata unui termen de

încercare de 5 ani.

Pe durata termenului de încercare, s-a

dispus ca inculpații să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art.

86

3

alin. (1) lit. a) - d) C. pen.:

În conformitate cu dispozițiile art.

86

3

alin. (3) C. pen., s-a impus inculpaților obligația:

- să urmeze un

curs de învățământ ori de calificare;

- să nu intre în localuri în care se

comercializează sau consumă plante și substanțe cu proprietăți psihoactive sau

psihotrope.

S-a atras atenția inculpaților asupra

dispozițiilor art. 86

4

C. pen., a

căror

nerespectare are ca urmare revocarea beneficiului suspendării executării

pedepsei

sub supraveghere.

În baza art. 88 C. pen., a fost dedusă

din pedepsele aplicate inculpaților timpul reținerii și arestului preventiv, de

la 01 iunie 2010 la zi.

În temeiul art. 350 alin. (3) lit. b)

C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților L.D.A.

și B.C.E., dacă nu erau reținuți sau arestați în alta cauză.

În baza art. 118

alin. (l) lit. f) C. pen., raportat art. 17 alin. (l) și art. 18 din Legea

nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea și

distrugerea prin incinerare sau alte mijloace adecvate, pe cheltuiala

inculpaților, a cantității de 76,3 grame rezină de canabis, cu obligația

păstrării de contraprobe.

În baza art. 118

alin. (l) lit. e) C. pen., raportat art. 17 alin. (2) din Legea nr.

143/2000 s-a dispus confiscarea de la

inculpatul L.D.A.

a sumei de 800 RON

dobândită din tranzacțiile cu droguri.

Au fost obligați

inculpații la plata sumei de câte 1500 RON, cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a

pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în fapt

următoarele:

Intre inculpații L.D.A. și B.C.E.

exista o relație de concubinaj, locuind împreună în municipiul Galați.

Fratele

inculpatei B.C.E., numitul B.M.A. avea

domiciliul

în același oraș, dar nu mai locuia în țară, fiind plecat în Spania, de circa 3

ani.

Fratele

inculpatei îl cunoștea la rândul său pe coinculpatul L.D.A., acesta locuind

anterior plecării din țară în același cartier cu

inculpatul.

La începutul

anului 2010, inculpatul L.D.A. s-a

hotărât

să obțină venituri din procurarea de hașiș din Spania și revânzarea drogului în

țară către diverși consumatori din municipiul Galați.

Pentru a pune în aplicare hotărârea

luată, inculpatul i-a solicitat lui B.M.A. să achiziționeze hașiș din Spania,

urmând să îl trimită în România, printr-un colet expediat prin intermediul unei

firme specializate.

În jurul datei de 15 mai 2010,

inculpatul L.D. l-a convins pe B.M.A. să-i trimită drogurile, acesta spunându-i

că va ascunde hașișul în interiorul unui colet destinat surorii sale, inculpata

B.C.E., căreia obișnuia să îi trimită regulat colete din Spania.

Acest lucru a

fost adus la cunoștință și inculpatei B.C., fratele

acesteia informând-o că îi va trimite

și o cutie de ciocolată „N.”, în care era ascunsă o cantitate de hașiș pe care

trebuia să o remită concubinului, inculpatul L.D.A.

Subsecvent acordului exprimat de

inculpata B.C.E., făptuitorul B.M.A. a expediat coletul conținând 90 grame

hașiș din Spania în România, prin intermediul SC A. – P.R. SA, expediere ce s-a

făcut pe numele de G.V.

La data de 25 mai 2010, inculpata s-a

deplasat singură la sediul SC A. S.A. din municipiul Galați pentru ridicarea

coletului, predând în aceeași zi inculpatului L.D.A. cutia de ciocolată în care

se afla cantitatea de 90 grame hașiș.

Ulterior, inculpatul L.D.A. a vândut

drogurile mai multor consumatori din municipiul Galați, cu câte 50 lei gramul.

De asemenea, același inculpat a confecționat 20 țigări artizanale cu hașiș, din

care a vândut 10, activități desfășurate cu știința inculpatei B.C.E.

La data de 28 mai 2010, organele de

poliție s-au sesizat din oficiu cu privire la activitatea infracțională

desfășurată, stabilindu-se introducerea în cauză a investigatorului sub

acoperire T.G. În ziua imediat următoare, investigatorul sub acoperire l-a

contactat pe inculpatul L.D., stabilind o întâlnire, la orele 16,00, în

cartierul Mazepa, din municipiul Galați, inculpatul locuind fără forme legale

în blocul LC7 din respectivul cartier.

În aceste împrejurări, inculpatul L.D.

i-a oferit investigatorului sub acoperire 2 grame de hașiș contra sumei de 1000

lei.

Inculpatul i-a spus investigatorului

sub acoperire că îi mai poate vinde droguri pe care, de altfel, le și avea

asupra sa.

Discuțiile dintre inculpat și

investigator au fost interceptate, iar la data

de 1 februarie 2010, inculpatul L.D. a fost prins în flagrant în timp

ce

vindea droguri aceluiași investigator.

La percheziția corporală au fost

găsite asupra inculpatului 2 batoane conținând hașiș. In cursul aceleiași zile,

inculpata B.C. a condus organele de poliție la locuința sa, predându-le 10

țigări ce conțineau droguri, afirmând că au fost aduse de inculpatul L.D.

În urma analizelor de laborator s-a

stabilit că atât substanța cumpărată de investigatorul sub acoperire cât și

țigările ridicate din locuința inculpatei B.C.E. conțineau hașiș.

În drept, fapta inculpatului L.D.A.

care, în perioada 25 mai 2010 - 01 iunie 2010, prin acțiuni repetate, în baza

aceleiași rezoluții infracționale, a procurat, deținut, oferit și vândut peste

90 grame

rezină de cannabis (hașiș), drog

de risc înscris în Tabelul anexă nr. III al Legii nr. 143/2000, a fost

încadrată în dispozițiile art. 2 alin. (l) din Legea nr. 143/2000

cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a reținut că

activitatea aceluiași inculpat, constând în faptul de a-l fi

determinat pe făptuitorul B.M.A. să

trimită din Spania în România un colet conținând peste 90 grame rezină de

cannabis (hașiș) se

încadrează și în

dispozițiile art. 25 C. pen., raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr.

143/2000.

Pentru inculpata B.C.E. care, în

perioada 25 mai 2010 - 01 iunie 2010, prin acțiuni repetate, în baza aceleiași

rezoluții infracționale, a primit, deținut și ajutat la vânzarea a peste 90

grame rezină de cannabis (hașiș), drog de risc înscris în Tabelul anexă nr. III

al Legii nr. 143/2000, a fost încadrată în dispozițiile art. 2 alin. (l) din

Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Deopotrivă, s-a reținut că fapta

aceleiași inculpate, constând în promisiunea primirii unei cantități de peste

90 grame rezină de cannabis

(hașiș)

expediată de făptuitorul B.M.A. din Spania într-un colet,

promisiune

materializată ulterior, la data de 25 mai 2010, realizează conținutul

constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 3

alin. (l) din Legea nr. 143/2000.'

Pe baza probelor administrate în

cauză, prima instanță a reținut

vinovăția

inculpaților, făcând trimitere în acest sens la declarațiile inculpaților

din

faza de urmărire penală, prin care recunoscuseră comiterea faptelor, dar și

la împrejurare că se demonstrase în cauză că

inculpata B.C. obișnuia

să primească colete din Spania de la fratele

său.

Ca atare, prima instanță nu a ținut

seama de revenirea inculpaților asupra declarațiilor inițiale.

Hotărârea pronunțată în cauză a fost

atacată cu apel de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție - D.I.I.C.O.T. și inculpații L.D.A. și B.C.

Apelul parchetului a vizat greșita

individualizare a pedepselor, în

cuantum și

ca modalitate de executare, solicitându-se majorarea acestora și

stabilirea

unei modalități privative de executare.

Inculpații L.D. și

B.C. au solicitat desființarea

sentinței,

schimbarea încadrării juridice dată faptei din art. 3 alin. (l) din Legea nr.

143/2000 în infracțiunea prevăzută de art. 4 din aceeași lege și reducerea

corespunzătoare a pedepselor.

Prin decizia penală nr. l53/ A din 10

iunie 2011 a Curții de Apel Galați au fost admise apelurile inculpaților,

desființată în parte sentința atacată în ceea ce privește latura penală a

cauzei și, în rejudecare:

În baza ari 11 pct. 2 lit. a) raportat

la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului L.D.A. sub

aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la introducerea în țară de

droguri de risc prevăzută de art. 25 C. pen., raportat la art. 3 alin. (l) din

Legea nr. 143/2000.

A fost redus termenul de încercare al

suspendării sub supraveghere stabilit pentru pedeapsa aplicată inculpatului

pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. l din Legea nr. 143/2000 de la 5

ani la 3 ani și 6 luni.

În baza art. 1 pct. 2 lit. a) raportat

la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatei B.C.E.A. sub

aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la introducerea în țară de

droguri de risc prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 3 alin. (l) din

Legea nr. 143/2000.

A fost redus termenul de încercare al

suspendării sub supraveghere stabilit pentru pedeapsa aplicată inculpatei

pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (l) din Legea nr. 143/2000 de la

5 ani la 3 ani și 6 luni.

Au fost înlăturate pedepsele

complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (l) lit. a)

teza Il-a și lit. b) C. pen., aplicate inculpaților L.D.A. și B.C.E.

Au fost menținute celelalte dispoziții

ale sentinței. A fost respins, ca nefondat, apelul declarat de D.I.I.C.O.T. -

Serviciul Teritorial Galați împotriva aceleiași sentințe.

Pentru a decide astfel, instanța de

apel a constatat că probele administrate în cauză nu demonstrează ca inculpații

să fi participat la introducerea în țară a drogurilor de risc, în împrejurările

și modalitatea reținute prin rechizitoriu, neexistând temeiuri care să confirme

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3 alin. (l) din Legea nr. 143/2000 de

către niciunul dintre inculpați.

Conform

rechizitoriului, drogurile ar fi fost trimise de făptuitorul B.

M.A. din Spania în România, la

solicitarea surorii sale, inculpata B.C. care, la rândul său, ar fi fost

instigată în acest scop de inculpatul L.D., concubinul ei.

Prin același

rechizitoriu, cauza a fost disjunsă față de făptuitorul B.M.A., autorul faptei

privind introducerea în țară de droguri de risc,

dispunându-se ca cercetările să continue într-un dosar

separat.

Cu toate acestea, inculpații L.D. și B.C.,

participanți la aceeași infracțiune, au fost trimiși în judecată sub acuzația

de instigare și, respectiv, complicitate la infracțiunea prevăzută de art. 3

alin. (l) din Legea nr. 143/2000.

Ulterior, după disjungere și

trimiterea în judecată a celor doi inculpați, prin rezoluția nr. l37/D/P/2010

s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul B.M.A., presupus

autor al infracțiunii prevăzute de art. 3 alin. (l) din Legea nr. 143/2000,

reținându-se că nu existau elemente care să confirme săvârșirea respectivei

fapte.

În raport de

cele arătate, instanța de apel a constatat că, în absența unui

autor al faptei, nu se poate vorbi de

existența unei participații penale la comiterea aceleiași infracțiuni.

Cu alte cuvinte,

s-a arătat că nu poate fi reținută instigarea, respectiv

complicitatea în absența unui autor al

faptei.

Concluzia exprimată de instanța de

apel nu a fost influențată de măsurile ulterior dispuse în cauza disjunsă,

rezultând că după adoptarea soluției inițiale se procedase la schimbarea

temeiului juridic al neînceperii urmăririi penale față de făptuitorul B.M.A. din

art. 10 lit. a) C. proc. pen., în art. 10 lit. c) C. proc. pen. și reluarea

cercetărilor față de o altă persoană, rămasă neidentificată.

Deopotrivă, s-a arătat că nici

celelalte probe administrate în cauză nu confirmă săvârșirea infracțiunii de

către inculpați.

Sub acest aspect, s-a reținut că

singurele probe în acuzare erau reprezentate de existența unor convorbiri

telefonice interceptate, discuțiile

purtate

neavând însă greutate în dovedirea temeiniciei acuzațiilor, constituind

simple

indicii nesusținute de alte probe.

Ca urmare, instanța de apel a

constatat că se impune achitarea inculpaților pe temeiul dispozițiilor art. ll

pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Și împotriva

acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs Parchetul

de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție - D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Galați, invocându-se cazurile de

casare prevăzute de art. 385

9

pct. 18 și 10 C. proc. pen.

În motivele scrise, cât și cu ocazia

dezbaterilor în recurs, s-a arătat că instanța de prim control judiciar nu

efectuase o analiză proprie a acuzațiilor aduse inculpaților din cauză,

întemeindu-și soluția pe elemente care vizau situația juridică a altui

participant și, ca atare, depășeau limitele învestirii instanței.

De asemenea, s-a arătat că cercetările

continuă în privința autorului infracțiunii, iar probele administrate în cauză

demonstrează existența unei

înțelegeri

între inculpați și făptuitor în vederea introducerii în țară a drogurilor

de

risc.

În consecință, s-a solicitat casarea

deciziei din apel și menținerea

soluției de

condamnare a inculpaților pronunțată de prima instanță.

Examinând cauza în raport de criticile

formulate și cazurile de casare invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție

constată că recursul declarat în cauză este nefondat pentru considerentele ce

urmează:

Trimiterea în judecată a inculpaților

L.D.A. și B.C.E. s-a făcut și sub acuzația de instigare, respectiv

complicitate la trafic internațional de droguri

de risc, activitatea infracțională

desfășurată

constând în faptul de a-l fi determinat pe făptuitorul B.M.

A. să trimită din Spania în țară o anumită

cantitate de droguri de risc în

vederea comercializării lor ulterioare.

Întreaga urmărire penală, cât și

cercetarea judecătorească la prima instanță au fost efectuate în aceste

coordonate, procesul penal declanșat în cauză având de stabilit dacă inculpatul

L.D.A. obținuse, prin intermediul coinculpatei B.C.E., determinarea

făptuitorului B.M.A. la introducerea în țară a drogurilor de risc și dacă

inculpata B.C.E. înlesnise activitatea infracțională prin promisiunea primirii

coletului din Spania și comercializării ulterioare a drogurilor împreună cu

coinculpatul L.D.A.

Or, așa cum bine a reținut instanța de

apel, făptuitorul B.M.A., presupusul autor al infracțiunii săvârșite în

participație cu inculpații

din cauză, nu a

fost pus sub urmărire penală, constatându-se inexistența faptei

care să

constituie infracțiune.

Această constatare este deosebit de

importantă întrucât inexistența faptei ca atare se răsfrânge asupra tuturor

presupușilor participanți.

Este adevărat că soluția de neurmărire

penală dispusă inițial pe temeiul dispozițiilor art. 10 lit. a) C. proc. pen.,

a fost ulterior schimbată în sensul reținerii ca temei a prevederilor art. 10

lit. c) C. proc. pen., însă împrejurarea menționată nu capătă o semnificație

deosebită în

condițiile în care nici până

în prezent nu a fost descoperit prezumtivul autor al

infracțiunii, iar

acesta din urmă nu este în niciun caz făptuitorul B.M.A. în legătură cu care se

reținuse participarea inculpaților L.D.A. și B.C.E.

Ca atare, soluția de achitare

pronunțată de instanța de apel a fost corespunzător dispusă în cauză,

neurmărirea penală a făptuitorului B.M.A. lipsind de temei acuzația adusă

inculpaților, așa cum a fost ea construită prin rechizitoriu.

În consecință,în temeiul dispozițiilor

art. 385

15

alin. (l) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte de

Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de

pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T., Serviciul

Teritorial Galați împotriva deciziei penale nr. 153/ A din 10 iunie 2011 a

Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T.,

Serviciul Teritorial Galați împotriva deciziei penale nr. 153/ A din 10 iunie

2011 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Sumele de câte 75 lei reprezentând

onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați B.C.E. și

L.D.A., până la prezentarea apărătorului ales, se suportă din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16

ianuarie 2012.