ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2608/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2608/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând asupra
conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului a constatat
următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.
599/112/2011 reclamantul S.N. a chemat în judecată pe intimații Ministerul
Apărării Naționale și Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale și a solicitat
instanței anularea deciziei de recalculare a pensiei nr. 49709 din 31 decembrie
2010 emisă de Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale și menținerea deciziei
nr. 096285 din 12 decembrie 2006 privind calcularea pensiei de serviciu, obligarea
pârâtei la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii
nr. 164/2001 și pensia recalculată conform Legii nr. 119/2010 de la data de 01
ianuarie 2011 și până la repunerea în plată a pensiei inițiale, cu obligarea acesteia
la plata dobânzii legale aferente până la data plății efective a pensiei inițiale.
A mai solicitat și suspendarea plății pensiei reduse ca urmare a recalculării.
La termenul din
3 octombrie 2011, tribunalul din oficiu, a invocat excepția necompetenței teritoriale.
Prin sentința
civilă nr. 1794/F din 3 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud,
secția civilă, s-a declinat competența de soluționare a cauzei in favoarea Tribunalului
București, motivând că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 156 teza a
II
-a din Legea nr. 19/2000, în vigoare la momentul emiterii deciziei,
potrivit căruia competența teritorială revine instanței în a cărei rază teritorială
își are sediul pârâtului;
Cum cererea reclamantului
este îndreptată împotriva Casei de Pensii a Ministerului Apărării Naționale și Ministerului
Apărării Naționale iar sediul pârâților se află în București, Tribunalul Bistrița
Năsăud, a declinat competența de soluționare la Tribunalul București.
Pe rolul Tribunalului
București, secția a VIII - a conflicte de muncă și asigurări sociale cauza a fost
înregistrată la data de 25 octombrie 2011, sub nr. 68305/3/2011.
La termenul stabilit
instanța, din oficiu, cât și de pârât au invocat excepția necompetenței teritoriale
a Tribunalului București.
Prin sentința
civilă nr. 3060 din 28 martie 2013 pronunțată de Tribunalul București, secția a
VIII -a conflicte de muncă și asigurări sociale s-a admis excepția de necompetență
teritorială și în consecință s-a declinat, competența de soluționare a cauzei la
Tribunalul Bistrița Năsăud.
Totodată, s-a
constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea cauzei
la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea unui regulator de competență.
S-a reținut că
decizia a cărei anulare se solicită a fost emisă la 31 decembrie 2010 în baza Legii
nr. 119/2010, cererea fiind formulată la instanța de la domiciliul reclamantului
pensionar la data de 11 februarie 2011, după intrarea în vigoare, a Legii nr. 263/2010
și abrogarea expresă a Legii nr. 19/2000, fiind declinată către tribunalul de la
sediul pârâtului.
Legea nr. 19/2000
a fost abrogată la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, astfel că suntem în
situația în care Legea nr. 119/2010 face trimitere la o lege care s-a abrogat și
se pune problema în ce măsură aceasta mai poate să impună competența teritorială
absolută la sediul pârâtului, indiferent de cine a emis decizia de pensie, calitatea
de emitent a deciziei neputând determina competența care se stabilește în funcție
de domiciliul sau sediul părților.
Normele de procedură
civilă sunt de imediată aplicare iar Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 263/2010 sunt
legi speciale, cu privire la normele de procedură, raportate la C. proc. civ.
Când o lege specială
- Legea nr. 19/2000 - care reglementează un anumit domeniu și care cuprinde și norme
cu privire la competență, este înlocuită cu o altă lege - Legea nr. 119/2010 - și
aveam o altă lege specială - Legea nr. 119/2010 care face trimite la normele de
competența din legea abrogată se aplică noua lege, competența fiind cea stabilită
de la data intrării ei în vigoare.
Art. 156 din
Legea nr. 263/2010 arată că „Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicția
asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile C. proc. civ. și ale Legii
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările
ulterioare."
Art. 727. din
C. proc. civ. arată că: „Ori de câte ori prin alte legi se face trimitere la dispoziții
abrogate sau modificate din cuprinsul acestui cod, trimiterea se va socoti făcută,
când este cazul, la dispozițiile corespunzătoare care le înlocuiesc."
Este adevărat
că Legea nr. 119/2010 nu face trimitere la dispozițiile C. proc. civ. dar acesta
reprezintă legea generală în materie de procedură astfel că prin analogie se poate
interpreta că și în cazul în care o lege specială trimite la o normă de procedură
abrogată. competența fiind o normă de procedură, atunci acel text trebuie interpretat
că face trimitere la norma specială de procedură din noua lege care a înlocuit vechea
prevedere.
O lege abrogată
nu poate ultraactiva pentru a impune o competență diferită de cea stabilită de noua
lege ale cărei norme de procedură trebuie să fie de imediată aplicare, chiar și
prevederile C.E.D.O. pentru o judecată echitabilă statuează respectarea normelor
de procedură în vigoare la momentul judecății.
Înalta Curte,
constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe,
care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul
dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență,
stabilind în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte constată
că reclamantul a învestit instanța cu o cerere prin care a solicitat să se dispună
anularea deciziei de recalculare a pensiei nr. 49709 din 31 decembrie 2010 emisă
de Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale și menținerea deciziei nr.
096285 din 12 decembrie 2006 privind calcularea pensiei de serviciu, obligarea pârâtei
la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 164/2001
și pensia recalculată conform Legii nr. 119/2010 de la data de 01 ianuarie 2011
și până la repunerea în plată a pensiei inițiale, cu obligarea acesteia la plata
dobânzii legale aferente până la data plății efective a pensiei inițiale.
Dispozițiile
art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 au abrogat expres Legea nr. 19/2000 la care
făcea trimitere la prevederile Legii nr. 119/2010, în baza căreia a fost emisă decizia
de recalculare a pensiei a cărei anulare s-a solicitat.
Este de reținut
că potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000, în prezent, devenit art. 154 din Legea
nr. 263/2010, competența de soluționare a cererilor formulate împotriva C.N.P.A.S
sau a caselor teritoriale de pensii (fostele case de pensii ale Ministerului Apărării
Naționale, a Ministerului Administrației și Internelor și SRI), sunt de competența
instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul.
Conform art. 725
C. proc. civ., normele de procedură civilă sunt de imediată aplicare, iar Legea
nr. 19/2000 și Legea nr. 263/2010 sunt legi speciale, cu privire la normele de procedură.
Totodată, în raport
și de prevederile art. 727 din același act normativ, este de reținut, că o lege
abrogată nu poate ultraactiva pentru a impune o competență diferită de cea stabilită
de noua lege ale cărei norme de procedură trebuie să fie de imediată aplicare.
Astfel, având
în vedere că în speța de față competența teritorială este determinată de domiciliul
reclamantului, care se află în localitatea Bistrița Năsăud, jud. Bistrița Năsăud,
conform înscrisului aflat la dosarul Tribunalului Bistrița Năsăud (copia actului
de identitate), Înalta Curte constată că soluționarea prezentei cauze îi revine
Tribunalului Bistrița Năsăud.
În consecință,
față de considerentele anterior expuse, văzând și dispozițiile art. 22 alin.
(5) C. proc. civ., Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei la
Tribunalul Bistrița Năsăud, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare
a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
27 iunie 2013.