ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6089/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 31 octombrie 2012 reclamantul Municipiul Arad în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 6 iulie 2012 și radierea din registrul debitorilor a titlului de creanță contestat. 2. Hotărârea Curții de Apel Timișoara A. Prin sentința nr. 190 din 26 martie 2013 a Curții de Apel Timișoara a fost admisă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Timișoara și a fost declinată competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul Municipiul Arad în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în favoarea Tribunalului Arad.

B. Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formării convingerii instanței. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că baza legală a verificării efectuate este reprezentată de prevederile O.U.G. nr. 66/2011 și contractul de finanțare din 22 februarie 2010, așa cum se arată la pct. 2 din nota de constatare a neregulilor. Potrivit acestor reglementări, corecțiile financiare aplicate au caracterul unor creanțe bugetare, caracter care rezultă fără dubii din conținutul art. 2 alin. (6) din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit căror dispoziții, acestor note de constatare a neregulilor și de aplicare a corecțiilor financiare li se aplică toate prevederile prezentei ordonanțe de urgență aplicabile procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

Curtea de Apel a reținut că potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004 „litigiile (...) care privesc taxe, impozite, contribuții (...) precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ fiscale, iar cele care privesc taxe și impozite, contribuții, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 RON se soluționează în fond se secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel”.

A reținut instanța că dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 au fost modificate prin Legea nr. 76/2012 în sensul introducerii unui nou alineat, conform căruia toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, însă a reținut instanța că aceste dispoziții nu sunt aplicabile acțiunii de față, întrucât a fost înregistrată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 76/2012, reținând aplicarea dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 76/2012, conform cărora procesele începute prin cereri depuse, în condițiile legii (...) înainte de data intrării în vigoare a C. proc.

civ. rămân supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate la instanță după această dată. A concluzionat instanța că, întrucât acțiunea de față privește un act administrativ fiscal, potrivit art. 85 C. proc. fisc., precum și faptul că din dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 (în forma în vigoare la data introducerii acțiunii) rezultă că în cazul litigiilor privind taxe, impozite și contribuții, competența se stabilește prin raportare exclusiv la criteriul valoric, iar nu la nivelul instituției emitente a actului fiscal atacat și având în vedere că valoarea obiectului cererii se situează sub pragul de 500.000 RON, competența materială de soluționare a cauzei aparține Tribunalului. 3. Hotărârea Tribunalului Arad A. Prin sentința nr. 2838 din 22 aprilie 2013 a tribunalului Arad a fost admisă excepția de necompetență materială a Tribunalului Arad și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara.

Constatându-se ivit un conflict negativ de competență Tribunalul a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență. B. Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formării convingerii instanței. Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut că în cazul dedus judecății competența este stabilită conform dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004. Astfel, constatând că litigiul privește un act administrativ emis de o autoritate publică centrală, competența a fost considerată că aparține curții de apel, reținându-se că reclamantul nu contestă valoarea precizată în cuprinsul actului contestat, ci ceea ce se contestă e însăși decizia emisă pentru neregulile pretins încălcate.

II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 20, 21, 22 C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Arad, secția contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează: Înalta Curte a constatat că, în cauza de față, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 20 pct. 2 C. proc. civ. dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat necompetente să judece același litigiu.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte a constatat că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea unor acte administrative emise în legătură cu recuperarea unor sume acordate reclamantei cu titlu de sprijin financiar nerambursabil, în valoare de 213.918,72 RON. În conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004 litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale. Înalta Curte a reținut că Legea contenciosului administrativ a stabilit competența materială de soluționare a cauzelor în concordanță cu dispozițiile C. proc.

fisc., în raport de două criterii și anume, al locului ocupat de organul care a emis ori încheiat actul și al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora. Având în vedere obiectul cauzei de față, care privește o creanță bugetară, rezultată din nereguli privind utilizarea fondurilor comunitare și de cofinanțare, competența de soluționare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul cuantumului sumei stabilită de actul administrativ atacat de până la 500.000 de RON, indiferent dacă actul atacat este emis de o autoritate centrală. Având în vedere considerentele expuse cât și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc.

civ., Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei deduse judecății și care formează obiectul conflictului de competență în favoarea Tribunalului Arad, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul în contradictoriu cu pârâtul în favoarea Tribunalului Arad, secția contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 septembrie 2013.