ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4908/2012

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele Prin sentința civilă nr. 1538/2011 din 6 iulie 2011, Tribunalul lași a declinat competența de soluționare a cererii formulate de contestatorul S.M. în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, în favoarea Tribunalului București, secția litigii de muncă și asigurări sociale. A arătat că, în speță, nefiind vorba de o cerere îndreptată împotriva C.N.P.A.S. sau a casei teritoriale de pensii, ci împotriva intimatului Ministerul Administrației și Internelor, competența teritorială revine instanței în a cărei rază teritorială își are sediul intimatul.

Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului lași, așa cum rezultă din sentința civilă nr. 7977 din 5 octombrie 2012. A reținut în considerente că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 154 din Legea nr. 263/2010 potrivit căruia competenta de soluționare aparține instanței de la sediul reclamantului, apreciind asupra faptului că trimiterea făcută de art. 7 din Legea nr. 119/2010 la Legea nr. 19/2000 nu poate impune competența teritorială la sediul pârâtului, deoarece această din urmă lege a fost abrogată, iar o lege abrogată nu poate ultraactiva.

Constatând ivit conflictul negativ de competență tribunalul a înaintat dosarul spre soluționarea conflictului Înaltei Curți de Casație și Justiție. Având în vedere conflictul negativ de competență ivit între cele două instanțe, în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând actele și lucrările dosarului, stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului lași. Decizia nr. 139.125 din 27 decembrie 2010 privind recalcularea pensiilor militare a fost emisă în baza Legii nr. 119/2010 și a fost contestată la - 16 martie 2011, la data sesizării instanței fiind în vigoare Legea nr. 263/2010 care, în art. 154 cuprinde dispoziții privitoare la competență.

Conform art.7 din Legea nr. 119/2010, sub incidența căreia a fost emisă decizia atacată, stabilirea, plata, suspendarea recalcularea, încetarea și contestarea pensiilor recalculate urmează procedura prevăzută de Legea nr. 19/2000. La data de 1 ianuarie 2011, când a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, a fost abrogată Legea nr. 19/2000, astfel că trimiterea din art. 7 al Legii nr. 119/2010 privind unele măsuri în domeniul pensiilor, la Legea nr. 19/2000, nu poate ultraactiva dispozițiilor acesteia din urmă, în lipsa unor prevederi exprese. În aceste condiții, în raport de art. 725 alin. (1) C. proc. civ. potrivit căruia dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, devin incidente dispozițiile legii noi, respectiv art. 154 din Legea nr. 263/2010.

Art. 154 alin. (1) din precitata lege prevede că cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva Caselor de Pensii sectoriale se adresează instanței: în a cărei rază teritorială se află domiciliul ori sediul reclamantului, astfel că cererile în această materie se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului. Având în vedere aceste dispoziții și faptul că reclamantul are domiciliul în Municipiul lași, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului lași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a litigiului ivit între contestatorul S.M. și Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, în favoarea Tribunalului lași. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 decembrie 2012.