ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4554/2012
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4554/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra conflictului negativ de competență
de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin
sentința civilă nr. 1374/2011 din 22 iunie 2011 Tribunalul Iași, secția civilă,
a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța
a reținut că în speță figurează ca intimat o altă entitate decât C.N.P.A.S. ori
casă teritorială de pensii, astfel că în conformitate cu art. 156 din Legea nr.
19/2000 instanța competentă este aceea de la sediul intimatului.
Tribunalul București, secția a VlII-a conflicte
de muncă și asigurări sociale, a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale,
pe care a admis-o și a declinat competența judecării cauzei în
favoarea Tribunalului Iași, așa cum rezultă
din sentința civilă nr. 6761 din 07 septembrie 2012.
În
motivarea hotărârii instanța a reținut că Legea nr. 19/2000
a fost abrogată prin Legea nr. 263/2010 și potrivit art. 154 din aceasta, cererile
îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor
de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are
domiciliul ori sediul reclamantul.
Constatând ivit conflictul negativ de competență
tribunalul a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție spre a fi soluționat.
Având în vedere conflictul negativ de competență
ivit între cele două instanțe, în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin.
(5) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând actele și lucrările
dosarului, stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului
Iași.
Decizia
din 27 decembrie 2010 privind recalcularea pensiei a fost
emisă în baza Legii nr. 119/2010, iar la data sesizării instanței, 10 februarie
2011, era în vigoare Legea nr. 263/2010, care cuprinde în art. 154 dispoziții privitoare
la competență.
Conform art. 7 din Legea nr. 119/2010,
sub incidența căreia a fost emisă decizia atacată, stabilirea, plata, suspendarea,
recalcularea, încetarea și contestarea pensiilor recalculate urmează procedura prevăzută
de Legea nr. 19/2000.
La data de 01 ianuarie 2011, când a intrat
în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, a fost
abrogată Legea nr. 19/2000, astfel că trimiterea din art. 7 al Legii nr. 119/2010
privind unele măsuri în domeniul pensiilor, la Legea nr. 19/2000, nu poate ultraactiva
dispozițiilor acesteia din urmă, în lipsa unor prevederi exprese.
În
aceste condiții, în raport de art. 725 alin. (1) C. proc.
civ. potrivit căruia dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul
intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche,
devin incidente dispozițiile legii noi, respectiv art. 154 din Legea nr. 263/2010,
în conformitate cu care, cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale
de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a
cărei rază teritorială se află domiciliul ori sediul reclamantului, astfel că cererile
în această materie se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.
Având în vedere aceste dispoziții și faptul
că reclamantul are domiciliu! în Iași, județul Iași, competența de soluționare a
cauzei revine Tribunalului Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a
litigiului ivit între contestatoarea C.E. și intimata Casa de Pensii a Ministerului
Administrației și Internelor București în favoarea Tribunalului Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15
noiembrie 2012.