ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2093/2013

Asupra recursului de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1312 din 28 iunie 2011, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins excepția inadmisibilității ca neîntemeiată, a respins cererea formulată de reclamanta A.M.S. București, în contradictoriu cu pârâta F.R. de Șah, ca neîntemeiată, fiind obligată reclamanta să plătească pârâtei suma de 3.233,15 RON, reprezentând cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin acțiune, reclamanta A.M.S. București a solicitat în contradictoriu cu pârâta F.R. de Șah anularea alegerilor desfășurate la data de 20 februarie 2010, criticând modalitatea concretă de desfășurare a Adunării Generale a F.R.

de Șah, care în opinia sa a adus atingere atât dispozițiilor Statutului Federației, cât și condițiilor stipulate în convocatorul din 14 ianuarie 2010, având în vedere că ședința s-a desfășurat într-o sală prea mică pentru toți delegații, în condiții improprii, în lipsa unei instalații de sonorizare, iar votul nu a fost secret, neexistând cabine de vot. Totodată s-au invocat nereguli în ce privește reprezentarea asociațiilor componente ale federației, arătându-se că multe delegații au fost completate de o singură persoană, numeroși delegați din București și județele limitrofe au reprezentat cluburi din alte părți ale țării, nefiind respectate formalitățile stabilite prin convocator. Împotriva acestei sentințe a formulat apel A.M.S.

București, motivând, în esență, că în mod greșit instanța de fond a analizat și interpretat probele administrate în cauză. Curtea de Apel București, secția a lll-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia civilă nr. 113 A din 12 martie 2012 a respins ca nefondat apelul formulat de reclamanta A.M.S. București. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut, având în vedere întregul material probator cât și argumentația motivelor sentinței instanței de fond, că nu există motive care ar fi condus la iregularități de natură a anula rezultatele Adunării Generale Ordinare a F.R. de Șah și în aceste condiții, motivele de apel, astfel cum au fost formulate nu pot fi primite. Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs reclamanta A.M.S.

București, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. Criticile aduse deciziei atacate se referă în esență la faptul că, soluția pronunțată de instanța de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină, în sensul că nu au fost arătate motivele de fapt și de drept care au stat la baza pronunțării hotărârii a cărei recurare se solicită și că în aceste condiții a fost eludat și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, având în vedere că reclamanta avea dreptul la un „proces echitabil”. O altă critică vizează dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în argumentarea cărora, recurenta arată că, în măsura în care instanța de recurs consideră că instanța de apel a îndeplinit cerințele motivării în fapt și în drept sunt aplicabile și dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., în sensul că lipsa de temei legal se caracterizează prin insuficiența motivării în fapt, atunci când motivele din considerente nu au claritatea necesară pentru a permite instanței de recurs să verifice dacă legea a fost aplicată corect. Analizând critica adusă deciziei atacate în raport de temeiurile de drept invocate, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând ca recursul reclamantei A.M.S. București să fie respins, pentru următoarele considerente: Motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii. Acest motiv, vizează prin conținutul său nerespectarea prevederilor art. 261 pct. 5 C. proc.

civ., pe care recurenta nu Ie-a citat și nici nu a argumentat distinct criticile care ar putea fi încadrate în motivul de nelegalitate invocat. Observând considerentele deciziei criticate se constată că aceasta cuprinde motivele pe care se sprijină în sensul că a răspuns criticilor care au fost formulate de apelată în cadrul controlului de netemeinicie și nelegalitate care poate fi exercitat în calea respectivă de atac. Astfel, sub acest aspect nu poate fi reținută nelegalitatea întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., întrucât argumentele recurentei care vizează probele dosarului nu conduc la concluzia evocată, constând în faptul că, „hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină” și prin urmare, critica nu va fi reținută.

În ce privește dreptul la o judecată echitabilă prevăzut de art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, acesta se realizează prin exigența instituită de aceste prevederi care se traduc în concret în dreptul persoanei juridice la o instanță independentă și imparțială, așa cum este reglementată de lege. Aprecierea probelor și concluzia la care a ajuns instanța la momentul pronunțării deciziei bazate pe elementele dosarului, nu constituie o lipsă de imparțialitate pe care urmărește să o acrediteze recurenta prin trimiterea la dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., având în vedere că, argumentele instanței de apel sunt obiectiv justificate, așa încât criticile nu au nici un fundament.

Motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii sau când hotărârea este lipsită de temei legal. Din sinteza argumentării acestui motiv de recurs se poate observa că a fost vizată ipoteza a doua a motivului de nelegalitate menționat mai sus. În acest context, trebuie reținută precizarea că motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. vizează aplicarea greșită a legii de către instanțele anterioare rezultată din nesocotirea unor norme de drept substanțial, iar în speța de față o astfel de regulă nu a fost încălcată, întrucât nu s-au făcut astfel de apărări în fața instanțelor devolutive. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A.M.S. București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A.M.S. București împotriva deciziei civile nr. 113 A din 12 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a lll-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 mai 2013.