ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2093/2013

Asupra

recursului de față:

Din

examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1312 din

28 iunie 2011, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins excepția

inadmisibilității ca neîntemeiată, a respins cererea formulată de reclamanta A.M.S.

București, în contradictoriu cu pârâta F.R. de Șah, ca neîntemeiată, fiind

obligată reclamanta să plătească pârâtei suma de 3.233,15 RON, reprezentând

cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî

astfel, tribunalul a reținut că prin acțiune, reclamanta A.M.S. București a solicitat

în contradictoriu cu pârâta F.R. de Șah anularea alegerilor desfășurate la data

de 20 februarie 2010, criticând modalitatea concretă de desfășurare a Adunării Generale

a F.R. de Șah, care în opinia sa a adus atingere atât dispozițiilor Statutului Federației,

cât și condițiilor stipulate în convocatorul din 14 ianuarie 2010, având în vedere

că ședința s-a desfășurat într-o sală prea mică pentru toți delegații, în condiții

improprii, în lipsa unei instalații de sonorizare, iar votul nu a fost secret, neexistând

cabine de vot.

Totodată s-au

invocat nereguli în ce privește reprezentarea asociațiilor componente ale federației,

arătându-se că multe delegații au fost completate de o singură persoană, numeroși

delegați din București și județele limitrofe au reprezentat cluburi din alte părți

ale țării, nefiind respectate formalitățile stabilite prin convocator.

Împotriva acestei

sentințe a formulat apel A.M.S. București, motivând, în esență, că în mod greșit

instanța de fond a analizat și interpretat probele administrate în cauză.

Curtea de Apel

București, secția a lll-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia

civilă nr. 113 A din 12 martie 2012 a respins ca nefondat apelul formulat de reclamanta

A.M.S. București.

Pentru a decide

astfel, instanța de apel a reținut, având în vedere întregul material probator cât

și argumentația motivelor sentinței instanței de fond, că nu există motive care

ar fi condus la iregularități de natură a anula rezultatele Adunării Generale Ordinare

a F.R. de Șah și în aceste condiții, motivele de apel, astfel cum au fost formulate

nu pot fi primite.

Împotriva acestei

decizii, în termen legal a declarat recurs reclamanta A.M.S. București, întemeiat

pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului,

casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Criticile aduse

deciziei atacate se referă în esență la faptul că, soluția pronunțată de instanța

de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină, în sensul că nu au fost arătate

motivele de fapt și de drept care au stat la baza pronunțării hotărârii a cărei

recurare se solicită și că în aceste condiții a fost eludat și art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, având în vedere că reclamanta avea dreptul la un

„proces echitabil”.

O altă critică

vizează dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în argumentarea cărora, recurenta

arată că, în măsura în care instanța de recurs consideră că instanța de apel a îndeplinit

cerințele motivării în fapt și în drept sunt aplicabile și dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ., în sensul că lipsa de temei legal se caracterizează prin insuficiența

motivării în fapt, atunci când motivele din considerente nu au claritatea necesară

pentru a permite instanței de recurs să verifice dacă legea a fost aplicată corect.

Analizând critica

adusă deciziei atacate în raport de temeiurile de drept invocate, Înalta Curte constată

că aceasta este nefondată, urmând ca recursul reclamantei A.M.S. București să fie

respins, pentru următoarele considerente:

Motivul prevăzut

de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când hotărârea nu cuprinde

motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura

pricinii. Acest motiv, vizează prin conținutul său nerespectarea prevederilor

art. 261 pct. 5 C. proc. civ., pe care recurenta nu Ie-a citat și nici nu a argumentat

distinct criticile care ar putea fi încadrate în motivul de nelegalitate invocat.

Observând considerentele

deciziei criticate se constată că aceasta cuprinde motivele pe care se sprijină

în sensul că a răspuns criticilor care au fost formulate de apelată în cadrul controlului

de netemeinicie și nelegalitate care poate fi exercitat în calea respectivă de atac.

Astfel, sub acest

aspect nu poate fi reținută nelegalitatea întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct.

7 C. proc. civ., întrucât argumentele recurentei care vizează probele dosarului

nu conduc la concluzia evocată, constând în faptul că, „hotărârea nu cuprinde motivele

pe care se sprijină” și prin urmare, critica nu va fi reținută.

În ce privește

dreptul la o judecată echitabilă prevăzut de art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană

a Drepturilor Omului, acesta se realizează prin exigența instituită de aceste prevederi

care se traduc în concret în dreptul persoanei juridice la o instanță independentă

și imparțială, așa cum este reglementată de lege. Aprecierea probelor și concluzia

la care a ajuns instanța la momentul pronunțării deciziei bazate pe elementele dosarului,

nu constituie o lipsă de imparțialitate pe care urmărește să o acrediteze recurenta

prin trimiterea la dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., având în vedere că,

argumentele instanței de apel sunt obiectiv justificate, așa încât criticile nu

au nici un fundament.

Motivul prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când hotărârea a fost dată

cu aplicarea greșită a legii sau când hotărârea este lipsită de temei legal. Din

sinteza argumentării acestui motiv de recurs se poate observa că a fost vizată ipoteza

a doua a motivului de nelegalitate menționat mai sus.

În acest context,

trebuie reținută precizarea că motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

vizează aplicarea greșită a legii de către instanțele anterioare rezultată din nesocotirea

unor norme de drept substanțial, iar în speța de față o astfel de regulă nu a fost

încălcată, întrucât nu s-au făcut astfel de apărări în fața instanțelor devolutive.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge

ca nefondat recursul declarat de reclamanta A.M.S. București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de reclamanta A.M.S. București împotriva deciziei civile nr. 113

A din 12 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a lll-a civilă

și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 28 mai 2013.