ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 110/2014

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, reclamanta S.S.C.S.,

prin președinte T.V., a chemat în judecată pe pârâții Autoritatea Națională

pentru Sport (denumită în continuare, în cuprinsul prezentei decizii,

"ANS"), solicitând obligarea la emiterea unui răspuns la cererea din

1 noiembrie 2011, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 554/2004.

declinare a competenței

La termenul de

judecată din 22 ianuarie 2013, reclamanta a arătat că autoritatea publică

pârâtă s-a reorganizat sub denumirea de Ministerul Tineretului și Sportului.

Prin Sentința civilă

nr. 326 din 22 ianuarie 2013, Tribunalul București a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios

administrativ și fiscal.

instanțe

Prin Sentința civilă

nr. 1918 din 10 iunie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea

formulată de reclamanta S.S.C.S., reținând, în esență, următoarele:

Prin cererea

înregistrată la ANS din 1 noiembrie 2011, reclamanta a solicitat un răspuns

oficial cu privire la legalitatea Adunării Generale a Federației Române de

Snooker din data de 15 octombrie 2011.

Prin adresa din 16

noiembrie 2011, în urma analizării petiției reclamantei, ANS a răspuns cererii,

învederând faptul că temeiul legal privind organizarea și convocarea Adunării

Generale de Alegeri din data de 3 octombrie 2011, precum și a reconvocării

acesteia în data de 15 octombrie 2011 se regăsesc în Statutul Federației Române

de Snooker la Capitolul 6, art. 45.

Din analiza

conținutului adresei de răspuns la petiția reclamantei, Curtea de apel a

reținut că autoritatea publică a răspuns cererii reclamantei cu privire la

convocarea Adunării Generale de Alegeri din data de 3 octombrie 2011, precum și

cu privire la reconvocarea acesteia în data de 15 octombrie 2011, precum și cu

privire la modalitatea în care a fost convocat clubul reclamant la aceste

adunări generale.

Potrivit art. 18

alin. (1) lit. k) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, MTS se

organizează și funcționează potrivit legii și are ca atribuție supravegherea și

controlarea respectării de către structurile sportive a dispozițiilor legale în

vigoare și a prevederilor cuprinse în statutele și în actele de constituire a

acestora.

În prezenta cauză a

intervenit o transmisiune a calității procesuale pasive întrucât atribuțiile

Autorității Naționale pentru Tineret și Sport au fost preluate de către

Ministerul Tineretului și Sportului.

Raportat la

prevederile menționate și situația de fapt ce rezultă din conținutul adresei

ANS din 16 noiembrie 2011, Curtea de apel a reținut că nu există un refuz

nejustificat de soluționare a cererii reclamantei privit în accepțiunea

prevederilor art. 2 pct. 1 lit. c), i) și n) din Legea nr. 554/2004,

autoritatea publică pârâtă soluționând cererea reclamantei în limita

competenței funcționale prevăzută de lege, prin răspunsul oferit pârâta a

răspuns în mod exhaustiv cererii reclamantei.

Împrejurarea că

reclamanta nu a primit răspunsul urmărit și dorit nu are semnificația juridică

a unui refuz nejustificat de soluționare a cererii reclamantei în accepțiunea

prevederilor art. 2 pct. 1 lit. c), i) și n) din Legea nr. 554/2004.

Întrucât autoritatea

publică pârâtă a răspuns petiției reclamantei anterior sesizării instanței de

judecată, nu se poate reține existența unui refuz nejustificat de soluționare a

cererii sub forma tăcerii administrației în accepțiunea art. 2 alin. (2) din

Legea nr. 554/2004.

Împrejurarea că

autoritatea publică pârâtă a răspuns petiției reclamantei anterior sesizării

instanței de judecată nu are ca semnificație juridică faptul că cererea

acțiunea este lipsită de obiect în accepțiunea prevederilor art. 133 C. proc.

civ.

exercitată

Împotriva sentinței

pronunțate de Curtea de Apel București a declarat recurs reclamanta S.S.C.S.,

invocând dispozițiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ. din 2010.

Recurenta-reclamantă

invocă faptul că la ultimul termen de judecată în fond i-a fost încălcat

dreptul la apărare.

Recurenta susține că

hotărârea atacată nu are legătură cu împrejurările obiective ale cauzei, că

instanța de fond a motivat lapidar respingerea excepția rămânerii fără obiect a

cererii și nu s-a făcut dovada faptului că răspunsul autorității pârâte a ajuns

la destinatar.

Totodată, recurenta

mai susține că pârâta nu a răspuns oficial, punctual și la obiect petiției ce

i-a fost adresată.

II. Considerentele

Înaltei Curți

Examinând cauza prin

prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă, în raport cu prevederile

art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte

constată că recursul nu este fondat.

și de drept

În primul rând, Înalta

Curte reține că prezenta cauză, în care cererea de chemare în judecată a fost

introdusă la data de 12 ianuarie 2012, se judecă potrivit dispozițiilor C.

proc. civ. de la 1865, nefiind incidente prevederile art. 488 C. proc. civ. din

2010, aplicabile numai litigiilor începute după data de 15 februarie 2013,

conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012.

În sensul celor

expuse anterior și avute în vedere la judecata în fond, prin cererea

înregistrată la ANS sub nr. 4861 din 1 noiembrie 2011 (Dosarul Tribunalului

București), reclamanta S.S.C.S. a solicitat "un răspuns oficial privitor

la legalitatea Adunării Generale de Alegeri 2011, din data de 15 oct

2011".

Prin adresele din 12

decembrie 2011, din 16 noiembrie 2011 și din 13 decembrie 2011 (dosarul Tribunalului

București), ANS a răspuns la petițiile reclamantei, arătând că atât convocarea

din 3 octombrie 2011, cât și reconvocarea din 15 octombrie 2011 a Adunării

Generală de Alegeri, au fost efectuate în temeiul și cu respectarea

prevederilor art. 45 din Capitolul 6 din Statutul Federației Române de Snooker.

Prin aceeași corespondență, ANS a expus aspecte procedurale privind convocarea

Adunării Generale de Alegeri și a răspuns criticilor formulate de S.S.C.S. cu

privire la legalitatea convocării.

Se observă că, la

fila 23 a dosarului Tribunalului București este atașată confirmarea de primire

a corespondenței pe care ANS a transmis-o reclamantei S.S.C.S., astfel că sunt

neîntemeiate susținerile recurentei în sensul că nu ar fi primit răspunsul

autorității publice pârâte.

Conform prevederilor

art. 2 alin. (1) lit. i) și n) din Legea nr. 554/2004:

"Art. 2 - (1) În

înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele

semnificații:

i) refuz nejustificat

de a soluționa o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței

de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și

nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării

favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;

n) exces de putere -

exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea

limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și

libertăților cetățenilor".

În cauză, Înalta

Curte, în acord cu aspectele reținute de judecătorul fondului, constată că

autoritatea publică pârâtă a răspuns aspectelor invocate de reclamanta S.S.C.S.

cu privire la legalitatea Adunării Generale de Alegeri convocată la 3 octombrie

2011 și reconvocată la 15 octombrie 2011.

Împrejurarea că răspunsul

autorității publice pârâte nu este de natură a satisface așteptările petentei,

deși s-a răspuns detaliat tuturor aspectelor cuprinse în memoriul înaintat, nu

constituie un refuz nejustificat de soluționare a cererii ori un exces de

putere în sensul dispozițiilor citate din Legea nr. 554/2004, întrucât

stabilirea conținutului răspunsului constituie o prerogativă a autorității

publice exercitată, în speță, cu respectarea dispozițiilor legale.

Criticile referitoare

la încălcarea dreptului la apărare nu pot fi primite, întrucât recurenta nu a

expuse circumstanțele care fundamentează o asemenea susținere, iar cele

referitoare la greșita respingere a excepției rămânerii fără obiect a cererii

sunt neîntemeiate, constatându-se că prima instanță a expus în concret și

detaliat argumentele care au justificat soluția de respingere.

soluției instanței de recurs

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de S.S.C.S. împotriva Sentinței civile nr. 1918 din 10 iunie 2013 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 15 ianuarie 2014.

Procesat de GGC - CL