ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 749/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

cauzei. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal,

reclamanta J.A.I. a

solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.E.C.T.S., anularea parțială a

Ordinului nr. 3753 din 09 februarie 2011 emis de M.E.C.T.S., Anexa 1, art. 14.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că este

încadrat ca institutor 1 la E.Ș. din Timișoara, fiind în

același timp și absolventa Universității Europene D. din Lugoj.

Totodată, a susținut

că deși îndeplinește condițiile prevăzute de art. 248 alin. (4) din Legea nr. 2011,

se refuză încadrarea sa în funcția de profesor pentru învățământul primar începând

cu 10 februarie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 1/2011, invocându-se

Ordinul nr. 3753 din 9 februarie 2011 emis de M.E.C.T.S. (Anexa nr. 1, art. 14),

potrivit căruia prevederile art. 248 din Legea nr. 1/2011 se aplica începând cu

data de 1 septembrie 2011.

Prin întâmpinare,

pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând, în esență, că

prevederile conținute în art. 248 alin. (4) din Legea nr. 1/2011 sunt prevederi

de noutate, care nu au existat în legislația anterioară, respectiv Legea nr. 128/1997

privind Statutul personalului didactic, iar pentru a se putea corela cele două

reglementări au fost emise dispoziții tranzitorii.

instanțe

Prin Sentința nr. 16

din 16 ianuarie 2012, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantă.

Pentru a pronunța

această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că dispozițiile din ordin

nu sunt contrare Legii nr. nr. 1/2011, întrucât în art. 361 alin. (6) din lege

se stabilește că „în termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei

legi, M.E.C.T.S. elaborează metodologiile, regulamentele și celelalte acte

normative care decurg din aplicarea prezentei legi și stabilește măsurile

tranzitorii de aplicare a acesteia”.

S-a mai arătat în

considerentele sentinței atacate că în condițiile în care însă legiuitorul

însuși a prevăzut posibilitatea adoptării prin acte administrative cu caracter

normativ și a altor dispoziții tranzitorii, este corect a se concluziona că

astfel a fost făcută posibilă stabilirea unei date de intrare în vigoare

diferită față de cea menționată la art. 361 alin. (1) lit. b) din Lege și în

privința altor norme din actul normativ.

Judecătorul fondului

a mai reținut că este evident că art. 14 din anexa 1 la Ordinul nr. 3753 din 9

februarie 2011 emis de M.E.C.T.S. a fost adoptată ca o normă tranzitorie, având

în vedere faptul că Legea nr. 1/2011 a intrat în vigoare în cursul anului

școlar 2010-2011, situație ce rezultă din interpretarea sistematică a

dispozițiilor din Ordinul nr. 3753 din 9 februarie 2011 emis de M.E.C.T.S., în

temeiul art. 361 alin. (6) din Legea nr. 1/2011.

Prin urmare, instanța

de fond a constatat că, în ciuda exprimării emitentului actului administrativ

cu caracter normativ, la adoptarea sa nu s-a avut în vedere amânarea momentului

de intrare în vigoare a prevederilor art. 248 alin. (4) din Legea nr. 1/2011,

căci recunoașterea condiției de studii a fost făcută de legiuitor prin textul

legal încă de la data intrării în vigoare a legii, ci doar concretizarea normei

tranzitorii din art. 1 al ordinului, respectiv indicarea faptului că, urmare a

recunoașterii condiției de studii, încadrarea/ reîncadrarea personalului

didactic pe funcția nou introdusă de profesor în învățământul primar ar putea

să se realizeze doar cu începere din următorul an școlar, urmare a faptului că

statele de funcțiuni aprobate pentru anul școlar anterior produc efecte

juridice până la data de 31 august 2011, potrivit reglementărilor menționate în

art. 1 din Ordinul nr. 3753 din 9 februarie 2011 emis de M.E.C.T.S.

Conchizând, prima

instanță a constatat că în fapt art. 14 din anexa 1 la Ordinul nr. 3753 din 9

februarie 2011 emis de M.E.C.T.S. nu produce ca efect amânarea momentului de

intrare în vigoare a dispozițiilor din art. 248 alin. (4) din Legea nr. 1/2011,

recunoașterea condiției de încadrare pe funcția de profesor în învățământul

primar intervenind încă de la data intrării în vigoare a legii.

în cauză

În termen legal,

împotriva hotărârii primei jurisdicții, a declarat recurs J.A.I., invocând ca

temei legal al căii de atac exercitate prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C.

proc. civ., solicitând admiterea recursului cu consecința modificării în tot a sentinței

atacate și admiterii cererii în anulare.

În esență, prin

motivele de recurs dezvoltate recurenta-reclamantă a susținut următoarele aspecte

de nelegalitate ale hotărârii atacate:

- instanța de fond în

mod eronat a ignorat împrejurarea că art. 361 alin. (1) din Legea nr. 1/2011

prevede că „legea intră în vigoare în 30 de zile de la publicarea ei” iar în alin.

(3) al aceluiași articol sunt prevăzute excepțiile de la regula cuprinsă în

alin. (1), printre care nu figurează însă și dispozițiile privind încadrarea în

funcțiile didactice, prevăzute de art. 247 alin. (1) lit. c) și art. 248 alin.

(4);

- excepțiile sunt de

strictă interpretare și nu puteau fi adăugate legii, cu referire la data

intrării în vigoare;

- nu este legal

argumentul instanței de fond vizând competența pârâtului de a stabili măsuri

tranzitorii, în condițiile în care primează principiul ierarhiei actelor normative;

- în cauză, s-a

dovedit existența unei vătămări în concret, deoarece în mod evident încadrarea ca

profesor pentru învățământul primar, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2011

atrage, implicit, o majorare salarială.

II. Decizia instanței

de recurs

Examinând sentința

atacată prin prisma criticilor formulate și a apărărilor cuprinse în concluziile

scrise, dar și în temeiul art. 304

1

C. proc. civ., sub toate aspectele,

Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele și pentru motivele

expuse în continuare.

Recurenta-reclamantă

a învestit instanța de contencios administrativ competentă cu solicitarea de

anulare parțială a Ordinului nr. 3753 din 09 februarie 2011 emis de intimatul M.E.C.T.S.,

respectiv a art. 14 din Anexa 1 la acest ordin justificat de împrejurarea că

prin acest ordin, contrar legii, se prorogă intrarea în vigoare a dispozițiilor

art. 248 alin. (4) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale.

Raportat la

dispozițiile art. 248 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, potrivit cu care

„Absolvenților liceelor pedagogice, ai școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor

universitare de institutori sau ai altor școli echivalente, încadrați în învățământul

preșcolar și primar, care, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au

absolvit ciclul de licență, li se consideră îndeplinită condiția pentru

ocuparea funcțiilor didactice de profesor pentru învățământul preșcolar,

respectiv profesor pentru învățământul primar”, Înalta Curte reține că sunt

fondate criticile recurentului vizând momentul intrării în vigoare a acestor

prevederi.

Astfel, chiar

formularea de tip imperativ a textului - li se considera – conduce în mod

direct la interpretarea potrivit cu care voința legiuitorului a fost aceea ca

norma edictată să își producă efectele chiar de la data intrării în vigoare a

noii legi a învățământului.

Potrivit art. 361 alin.

(1) din Legea nr. 1/2011, data intrării în vigoare a noii legi este prevăzută la

30 de zile de la publicarea în M. Of. al României, ca regulă generală, ceea ce

înseamnă 10 februarie 2011, fără legătură cu momentul începerii efective a unui

nou an școlar.

Totodată, în alin.

(3) din cuprinsul aceluiași art. 361 din Legea nr. 1/2011 sunt expres enunțate

excepțiile de la regula vizând data intrării în vigoare a actului, mai sus

arătată, fără însă ca printre ipotezele avute în vedere de legiuitor să fie reținută

și modalitatea de ocupare a funcțiilor didactice de profesor pentru învățământul

preșcolar, și primar, reglementată de art. 248 alin. (4) din același act

normativ.

Drept urmare, Înalta

Curte, în acord cu susținerile recurentei, apreciind conform principiului

general de drept că excepțiile sunt de strictă interpretare, neputând fi aplicate

prin analogie unor situații ce nu au fost avute în vedere de legiuitor, reține

nelegalitatea prevederilor art. 14 din anexa I a Ordinului M.E.C.T.S. nr. 3753

potrivit cu care „prevederile art. 248 alin. (4) din Legea nr. 1/2011 se aplică

începând cu data de 1 septembrie 2011, absolvenților liceelor pedagogice ai

școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau

ai altor școli echivalente, încadrați în învățământul preșcolar și primar”.

Nelegalitatea este

generată de prorogarea termenului de intrare în vigoare a unei dispoziții de

lege, printr-un ordin, fără ca o atare prorogare să fie prevăzută de lege, ca

act normativ cu forță juridică superioară.

Cum ordinul este emis

în aplicarea legii, în mod evident, nu poate adăuga prevederi noi în raport de legea

la care se raportează.

În plus este de semnalat

și împrejurarea că Ordinul M.E.C.T.S. nr. 3753 din 09 februarie 2011 a fost

emis cu o zi înainte de data intrării în vigoare chiar legii a cărei punere în executare

și aplicare se presupune a o realiza, contrar așadar prevederilor art. 361 alin.

(6) din lege, evocate și de prima instanță, prin care se arată că în termen de 8

luni de la intrarea în vigoarea Legii nr. 1/2011, M.E.C.T.S. elaborează metodologii

la regulamentele și celelalte acte normative care decurg din aplicarea legii și

stabilește măsurile tranzitorii de aplicare a acesteia.

În contextul examinării

aceleiași prevederi, Înalta Curte arată că nu pot fi reținute argumentele primei

jurisdicții vizând competențele largi atribuite emitentului ordinului, câtă

vreme, în mod evident, din formularea textului rezultă că acestea vizează numai

reglementarea normelor de aplicare a legii și nu modificarea termenului de

aplicare a acesteia.

soluției adoptate în recurs

Față de toate cele

mai sus arătate ce demonstrează nelegalitatea prevederii indicate din actul administrativ

examinat ca și vătămarea evidentă față de recurentă, dată fiind poziția sa

profesională și interesul de a beneficia cât mai curând de prevederile art. 248

alin. (4), sus evocate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. cu referire

la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta va admite recursul de față și va

modifica sentința atacată în admiterii acțiunii formulate de reclamantă, cu consecința

anulării art. 14 din Anexa I a Ordinului M.E.C.T.S. nr. 3753 din 9 februarie 2011.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

cererea de revizuire formulată de D.G.F.P. Bihor în nume propriu și în

reprezentarea Statului Român împotriva Deciziei nr. 2814 din 5 iunie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca

inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 13 februarie 2013.