ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 722/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1.Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta J.A.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.E.T.S., anularea parțială a Ordinului nr. 3753 din 09 februarie 2011 emis de M.E.T.S., Anexa a I- a, art. 14. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este încadrat la Eco-Școala din Timișoara, fiind în același timp și absolventă Universității Europene din Lugoj. Totodată, a susținut că deși îndeplinește condițiile prevăzute de art. 248 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, se refuză încadrarea sa în funcția de profesor pentru învățământul primar începând cu 10 februarie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 1/2011, invocându-se Ordinul nr. 3753 din 09 februarie 2011 emis de M.E.T.S.

(Anexa nr. 1, art. 14), potrivit căruia prevederile art. 248 din Legea nr. 1/2011 se aplica începând cu data de 1 septembrie 2011. Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând, în esență, că prevederile conținute în art. 248 alin. (4) din Legea nr. 1/2011 sunt prevederi de noutate, care nu au existat în legislația anterioară, respectiv Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, iar pentru a se putea corela cele două reglementări au fost emise dispoziții tranzitorii. 2. Hotărârea primei instanțe Prin Sentința nr. 16 din 16 ianuarie 2012, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantă.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că dispozițiile din ordin nu sunt contrare Legii nr. 1/2011, întrucât în art. 361 alin. (6) din lege se stabilește că „în termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, M.E.C.T.S., elaborează metodologiile, regulamentele și celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi și stabilește măsurile tranzitorii de aplicare a acesteia”. S-a mai arătat în considerentele sentinței atacate că în condițiile în care însă legiuitorul însuși a prevăzut posibilitatea adoptării prin acte administrative cu caracter normativ și a altor dispoziții tranzitorii, este corect a se concluziona că astfel a fost făcută posibilă stabilirea unei date de intrare în vigoare diferită față de cea menționată la art. 361 alin. (1) lit. b) din lege și în privința altor norme din actul normativ.

Judecătorul fondului a mai reținut că este evident că art. 14 din anexa 1 la Ordinul nr. 3753 din 9 februarie 2011 emis de M.E.C.T.S. a fost adoptată ca o normă tranzitorie, având în vedere faptul că Legea nr. 1/2011 a intrat în vigoare în cursul anului școlar 2010-2011, situație ce rezultă din interpretarea sistematică a dispozițiilor din Ordinul nr. 3753 din 9 februarie 2011 emis de M.E.C.T.S., în temeiul art. 361 alin. (6) din Legea nr. 1/2011.

Prin urmare, instanța de fond a constatat că, în ciuda exprimării emitentului actului administrativ cu caracter normativ, la adoptarea sa nu s-a avut în vedere amânarea momentului de intrare în vigoare a prevederilor art. 248 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, căci recunoașterea condiției de studii a fost făcută de legiuitor prin textul legal încă de la data intrării în vigoare a legii, ci doar concretizarea normei tranzitorii din art. 1 al ordinului, respectiv indicarea faptului că, urmare a recunoașterii condiției de studii, încadrarea/ reîncadrarea personalului didactic pe funcția nou introdusă de profesor în învățământul primar ar putea să se realizeze doar cu începere din următorul an școlar, urmare a faptului că statele de funcțiuni aprobate pentru anul școlar anterior produc efecte juridice până la data de 31 august 2011, potrivit reglementărilor menționate în art. 1 din Ordinul nr. 3753 din 9 februarie 2011 emis de M.E.C.T.S.

Conchizând, prima instanță a constatat că în fapt art. 14 din anexa 1 la Ordinul nr. 3753 din 9 februarie 2011 emis de M.E.C.T.S. nu produce ca efect amânarea momentului de intrare în vigoare a dispozițiilor din art. 248 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, recunoașterea condiției de încadrare pe funcția de profesor în învățământul primar intervenind încă de la data intrării în vigoare a legii. 3. Recursul declarat în cauză În termen legal, împotriva hotărârii primei jurisdicții, a declarat recurs Jucuti Alina Ileana, invocând ca temei legal al căii de atac exercitate prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului cu consecința modificării în tot a sentinței atacate și admiterii cererii în anulare.

În esență, prin motivele de recurs dezvoltate recurenta-reclamantă a susținut următoarele aspecte de nelegalitate ale hotărârii atacate: - instanța de fond în mod eronat a ignorat împrejurarea că art. 361 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 prevede că „legea intră în vigoare în 30 de zile de la publicarea ei” iar în alin. (3) al aceluiași articol sunt prevăzute excepțiile de la regula cuprinsă în alin. (1), printre care nu figurează însă și dispozițiile privind încadrarea în funcțiile didactice, prevăzute de art. 247 alin. (1) lit. c) și art. 248 alin. (4); - excepțiile sunt de strictă interpretare și nu puteau fi adăugate legii, cu referire la data intrării în vigoare; - nu este legal argumentul instanței de fond vizând competența pârâtului de a stabili măsuri tranzitorii, în condițiile în care primează principiul ierarhiei actelor normative; - în cauză, s-a dovedit existența unei vătămări în concret, deoarece în mod evident încadrarea ca profesor pentru învățământul primar, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2011 atrage, implicit, o majorare salarială.

II. Decizia instanței de recurs Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a apărărilor cuprinse în concluziile scrise, dar și în temeiul art. 304 1 C. proc. civ., sub toate aspectele, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele și pentru motivele expuse în continuare. Recurenta-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ competentă cu solicitarea de anulare parțială a Ordinului nr. 3753 din 09 februarie 2011 emis de intimatul M.E.C.T.S., respectiv a art. 14 din Anexa 1 la acest ordin justificat de împrejurarea că prin acest ordin, contrar legii, se prorogă intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 248 alin. (4) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale.

Raportat la dispozițiile art. 248 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, potrivit cu care „Absolvenților liceelor pedagogice, ai școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor școli echivalente, încadrați în învățământul preșcolar și primar, care, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au absolvit ciclul de licență, li se consideră îndeplinită condiția pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, respectiv profesor pentru învățământul primar”, Înalta Curte reține că sunt fondate criticile recurentului vizând momentul intrării în vigoare a acestor prevederi. Astfel, chiar formularea de tip imperativ a textului - li se considera – conduce în mod direct la interpretarea potrivit cu care voința legiuitorului a fost aceea ca norma edictată să își producă efectele chiar de la data intrării în vigoare a noii legi a învățământului.

Potrivit art. 361 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, data intrării în vigoare a noii legi este prevăzută la 30 de zile de la publicarea în M. Of. al României (10 ianuarie 2011), ca regulă generală, ceea ce înseamnă 10 februarie 2011, fără legătură cu momentul începerii efective a unui nou an școlar. Totodată, în alin. (3) din cuprinsul aceluiași art. 361 din Legea nr. 1/2011 sunt expres enunțate excepțiile de la regula vizând data intrării în vigoare a actului, mai sus arătată, fără însă ca printre ipotezele avute în vedere de legiuitor să fie reținută și modalitatea de ocupare a funcțiilor didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, și primar, reglementată de art. 248 alin. (4) din același act normativ.

Drept urmare, Înalta Curte, în acord cu susținerile recurentei, apreciind conform principiului general de drept că excepțiile sunt de strictă interpretare, neputând fi aplicate prin analogie unor situații ce nu au fost avute în vedere de legiuitor, reține nelegalitatea prevederilor art. 14 din anexa I a Ordinului M.E.C.T.S. nr. 3753 potrivit cu care „prevederile art. 248 alin. (4) din Legea nr. 1/2011 se aplică începând cu data de 1 septembrie 2011, absolvenților liceelor pedagogice ai școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor școli echivalente, încadrați în învățământul preșcolar și primar”. Nelegalitatea este generată de prorogarea termenului de intrare în vigoare a unei dispoziții de lege, printr-un ordin, fără ca o atare prorogare să fie prevăzută de lege, ca act normativ cu forță juridică superioară.

Cum ordinul este emis în aplicarea legii, în mod evident, nu poate adăuga prevederi noi în raport de legea la care se raportează. În plus este de semnalat și împrejurarea că Ordinul M.E.C.T.S. nr. 3753 din 09 februarie 2011 a fost emis cu o zi înainte de data intrării în vigoare chiar legii a cărei punere în executare și aplicare se presupune a o realiza, contrar așadar prevederilor art. 361 alin. (6) din lege, evocate și de prima instanță, prin care se arată că în termen de 8 luni de la intrarea în vigoarea legii nr. 1/2011, M.E.C.T.S. elaborează metodologii la regulamentele și celelalte acte normative care decurg din aplicarea legii și stabilește măsurile tranzitorii de aplicare a acesteia.

În contextul examinării aceleiași prevederi, Înalta Curte arată că nu pot fi reținute argumentele primei jurisdicții vizând competențele largi atribuite emitentului ordinului, câtă vreme, în mod evident, din formularea textului rezultă că acestea vizează numai reglementarea normelor de aplicare a legii și nu modificarea termenului de aplicare a acesteia. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Față de toate cele mai sus arătate ce demonstrează nelegalitatea prevederii indicate din actul administrativ examinat ca și vătămarea evidentă față de recurentă, dată fiind poziția sa profesională și interesul de a beneficia cât mai curând de prevederile art. 248 alin. (4), sus evocate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta va admite recursul de față și va modifica sentința atacată în admiterii acțiunii formulate de reclamantă, cu consecința anulării art. 14 din Anexa I a Ordinului M.E.C.T.S. nr. 3753 din 9 februarie 2011.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul formulat de J.A.I. împotriva Sentinței civile nr. 16 din 16 ianuarie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantă. Anulează prevederile art. 14 anexa 1 ale Ordinului nr. 3753 din 09 februarie 2011 emis de M.E.C.T.S. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 februarie 2013.