ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.02.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 744/2013

HOTĂRÂRE
13.02.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 744/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.1 Circumstanțele

cauzei

Prin Sentința nr. 144 din 11 ianuarie 2012,

Curtea de Apel București a anulat cererea formulată de reclamantele Unitatea

Teritorial Administrativă Pietroșani și Primăria Comunei Pietroșani, în

contradictoriu cu pârâta Camera de Conturi Teleorman, ca netimbrată.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamantele, deși legal

citate cu mențiunea timbrării cererii de chemare în judecată, cu taxă judiciară

de timbru, în cuantum de 10 lei, și cu timbru judiciar, în valoare de 0,30 lei,

nu au făcut dovada achitării acestor sume.

în cauză

Împotriva sentinței

pronunțată de Curtea de Apel București, au declarat recurs Unitatea Teritorial

Administrativă Pietroșani și Primăria Comunei Pietroșani, criticând sentința

pentru nelegalitate și netemeinicie.

Înaltei Curți asupra recursului

Înalta Curte,

examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 C. proc. civ.,

excepția necompetenței materiale invocată din oficiu, constată că hotărârea

recurată a fost pronunțată de o instanță necompetentă, astfel că în cauză sunt

incidente dispozițiile art. 304 pct. 3 C. proc. civ., motiv pentru care va

admite recursul, iar, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (6) C. proc. civ.,

va casa sentința atacată și va trimite cauza spre competentă soluționare la

Tribunalul Teleorman, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru stabilirea

competenței materiale a instanței de contencios administrativ, prevederile art.

10 din Legea nr. 554/2004, modificată, au în vedere locul autorității publice

care emite sau, după caz, încheie un act administrativ în sistemul organelor

administrației publice.

Reclamantele Unitatea

Teritorial Administrativă Pietroșani și Primăria Comunei Pietroșani au investit

instanța de contencios administrativ, cu cerere de anulare a Încheierii nr. 8

din 07 decembrie 2011 a Curții de Conturi - Camera de Conturi Teleorman,

suspendarea executării dispozițiilor acestei încheieri până la soluționarea

acțiunii.

Acest act

administrativ a fost emis în conformitate cu prevederile Regulamentului privind

organizare și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și

valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin hotărârea din

4 noiembrie 2010, publicată în M. Of. nr. 832 din 13 decembrie 2010.

Potrivit pct. 227 din

Regulamentul aprobat prin hotărârea din 4 noiembrie 2010, împotriva încheierii emise

de comisia de soluționare a contestațiilor, conducătorul entității verificate poate

sesiza instanța de contencios administrativ, competentă, în termen de 15 zile

calendaristice de la data confirmării de primire a încheierii, în condițiile legii

contenciosului administrativ, după care, la pct. 228, se prevede competența secției

de contencios administrativ și fiscal, a curții de apel în a cărei rază

teritorială se află sediul entității verificate, în condițiile legii

contenciosului administrativ.

Dat fiind că,

potrivit art. 140 din Constituția României, litigiile rezultate din activitatea

Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate, „în

condițiile legii organice”, iar art. 1 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 prevede,

de asemenea, competența instanțelor specializate, în stabilirea competenței

soluționării cauzei, urmează a fi avute în vedere normele cuprinse în art. 10 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004, norme de drept comun în materia contenciosului administrativ

și fiscal, de la care se poate deroga numai prin lege organică și în raport cu

care, pct. 228 se află în contrarietate.

Pornind de la această

premisă, pentru aplicarea criteriului rangului autorității emitente, prevăzut

în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, este necesară identificarea actului

administrativ care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice, în

sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din aceeași lege, act juridic suspus executării

și care poate constitui obiect al unei acțiuni în contencios administrativ.

Or, din interpretarea

normelor cuprinse în Regulament (pct. 210 – „contestația suspendă executarea

deciziei până la soluționarea ei de către comisia de soluționare a

contestațiilor”), rezultă că actul cu caracter executoriu care conține măsurile

de restabilire a legalității și regularității este decizia camerei de conturi

județene, în timp ce încheierea este actul prin care este soluționată contestația

administrativă prealabilă sesizării instanței.

În consecință,

reținând că actul administrativ supus contestării este emis de o structură

deconcentrată a Curții de Conturi la nivel județean, iar conform art. 10 alin. (1)

teza a I- a din Legea nr. 554/2004, modificată și art. 2 pct. 1 lit. d) C.

proc. civ., în competența tribunalelor, în primă instanță, sunt date procesele

și cererile în materia contenciosului administrativ, privind actele

autorităților sau instituțiilor locale sau județene, Curtea de Apel Suceava a

pronunțat o hotărâre nelegală pentru că a încălcat normele de competență

materială în litigiile de contencios administrativ și fiscal, fiind incident

motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ.

De altfel, în ședința

plenului secției contencios administrativ și fiscal, a Înaltei Curți din data

de 20 februarie 2012, s-a hotărât că actul supus controlului judiciar este

decizia de măsuri emisă de Camera Județeană de Conturi, pentru că acesta este

actul administrativ care dă naștere, modifică și stinge raporturi juridice în

sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Soluțiile de

principiu adoptate la nivelul secției de contencios administrativ și fiscal,

reprezintă un mecanism menit să preîntâmpine pronunțarea unor hotărâri

divergente, mai ales că rolul Înaltei Curți este acela de unificare a practicii

judiciare, iar deciziile acesteia nu pot constitui sursă de insecuritate a

raporturilor juridice.

în recurs

Pentru considerentele

expuse, în baza dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 304

pct. 3 și art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa

hotărârea atacată și va dispune trimiterea cauzei spre competentă soluționare

la Tribunalul Teleorman, secția de contencios administrativ și fiscal.

Admite

recursul formulat de Unitatea Teritorial Administrativă Pietroșani și de

Primăria Comunei Pietroșani împotriva Sentinței civile nr. 144 din 11 ianuarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează

sentința atacată și trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul

Teleorman, secția contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 13 februarie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-02-13
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 630/2015
a Județului Teleorman a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, astfel cum a fost completată. 2. Succesiunea ciclurilor procesuale Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3325 din 18 mai
ÎCCJ 2013-05-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5437/2013
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 965 din 25 octombrie 2012, Tribunalul Teleorman a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și
ÎCCJ 2012-10-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4237/2012
ția formulată de reclamantul Primarul comunei S. împotriva deciziei nr. 49/2011. Conform art. 228 din Regulament, împotriva acestei încheieri se poate face plângere la secția de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel î
ÎCCJ 2018-10-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3429/2018
au solicitat respingerea recursului, ca nefondat. 5. Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimaților, Înalta Curte apreciază că recursul
ÎCCJ 2013-09-20
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6255/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 657 din 31 ianuarie 2012 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de netimb
Sursă