ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4424/2013

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată

înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea la data de 18 ianuarie 2010 M.V., S.N.,

P.A., V.V., C.M.C.G., Z.M., M.Z., C.F., C.M., C.A., P.M., P.E., V.G.D., V.G.A.,

S.I., V.C., Z.F., I.S. și SC T. SRL Râmnicu Vâlcea au solicitat, în

contradictoriu cu Consiliului Local a Municipiului Râmnicu Vâlcea, anularea hotărârilor

Consiliului Local din 31 iulie 2009 privind stabilirea cuantumului

despăgubirilor acordate pentru terenurile expropriate, respectiv suma de 27

euro/mp ca fiind derizorie și neserioasă.

În motivarea

contestației, s-a arătat că, în conformitate cu hotărârea nr. X1 din 31 iulie

2009 a Consiliului Local a Municipiului Râmnicu Vâlcea, s-a aprobat declanșarea

procedurii de expropriere a imobilelor, terenuri și construcții, afectate de

obiectul de investiții „amenajarea și modernizarea str. A.S. și str. I.M.”.

În vederea

despăgubirii proprietarilor deținători ai imobilelor expropriate, s-a stabilit

un preț de 50 euro/mp în baza unui raport de evaluare efectuat de expert.

Reclamanții au arătat

că suma este modică și nu reflectă valoarea reală a terenurilor expropriate

ținând cont de zona în care se află, de faptul că tot terenul este intravilan

și afectat numai de construcții.

S-a mai arătat că

zona este prinsă în gradul I de impozitare, adică la fel ca centrul orașului.

Ulterior, prin hotărârea

Consiliului Local nr. X2 din 31 iulie 2009 s-a rectificat hotărârea inițială și

s-a redus prețul la aproape jumătate adică la 27 euro/mp cu motivarea că s-a

greșit tehnoredactarea hotărârii anterioare.

S-a arătat că suma

acordată ca despăgubire este modică, față de valoarea terenurilor și s-a

solicitat anularea acestor hotărâri și obligarea intimaților la plata unui preț

real și legal ce urmează a fi stabilit printr-o expertiză neutră.

Prin sentința nr.

1339 din 25 noiembrie 2011 a Tribunalului Vâlcea a fost admisă contestația

împotriva hotărârilor de stabilire a cuantumului despăgubirilor, au fost

anulate hotărârile Consiliului Local nr. X1 din 31 iulie 2009 și nr. X2 din 31

iulie 2009 și au fost obligați intimați să acorde contestatorilor despăgubiri

pentru terenurile expropriate, conform centralizatorului la raportul de

expertiză întocmit de expertul tehnic S.G. și C.T.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a reținut concluziile raportului de expertiză tehnică întocmit

de experții S.G. și C.T., în sensul că, în raport de mărimea suprafețelor de

teren ce se expropriază, urmează ca plata pentru terenul expropriat de la

fiecare proprietar să se facă în mod diferențiat după suprafețe.

Împotriva acestei

sentințe contestatorii au formulat apel.

Prin încheierea din 8

mai 2012 Curtea de Apel Pitești a constatat că se impune ca, în funcție de

cererile și apărările formulate de către fiecare dintre titularii dreptului de

proprietate, dar mai ales în funcție de starea de fapt distinctă a fiecărei

proprietăți, să fie disjunse apelurile privind fiecare reclamant și să se

formeze câte un dosar distinct.

În dosarul de față au

fost păstrate apelurile formulat de către contestatorul I.S. și, respectiv,

Municipiul Râmnicu Vâlcea în ceea ce privește proprietatea acestuia.

Prin decizia civilă

nr. 52 din 19 iunie 2012, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, admițând

apelurile formulate de contestatorul I.S. și intimatul Municipiul Râmnicu

Vâlcea prin Primar și prin Consiliul Local al Municipiul Râmnicu Vâlcea, a constatat

nulitatea sentinței, în limita ce-i privește pe apelanți și a reținut cauza

pentru judecata în fond.

La același termen a

încuviințat pentru contestator proba cu înscrisuri pe teza categoriei de

folosință actuale și a zonei de situare a terenului expropriat, precum și

expertiză tehnică judiciară, spre a se lămuri situația terenului din litigiu la

momentul exproprierii, suprafața întregii proprietăți a contestatorului din

zona afectată de expropriere, categoria de folosință la momentul exproprierii,

măsura în care a fost afectată proprietatea prin suprafața preluată în domeniul

public, respectiv dacă restul suprafeței rămasă în proprietatea contestatorului

va suporta un spor de valoare prin lucrările de utilitate publică ce au generat

exproprierea.

Pentru a lua această

hotărâre, s-a reținut în fapt că, în minuta pronunțării, care se întocmește

imediat cu prilejul deliberării, lipsește semnătura judecătorului, lipsă care

este sancționată de lege cu nulitatea, și care nu mai poate fi acoperită prin

semnarea ulterioară, față de dispozițiile art. 258 alin. (1) C. proc. civ.

Prin decizia civilă

nr. 6 din 18 ianuarie 2013 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, a fost

admisă contestația, a fost modificată, în parte, hotărârea nr. 118 din 5

noiembrie 2010 dată de intimat, în sensul că a fost stabilită valoarea

despăgubirilor contestatorului la cea de 65 euro/mp în echivalent în RON la

data plății, respectiv un total de 25.677 euro pentru suprafața de 395 mp, din

care deja s-a plătit direct în cont suma de 84.684,05 RON.

De asemenea, a fost obligat

intimatul la plata către contestator a sumei de 3.000 RON cheltuieli de judecată,

după respingerea cererilor de suplimentare a onorariilor făcute de experți.

Pentru a decide astfel,

curtea de apel a reținut că noua expertiză întocmită a indicat valori de 56,45 euro,

60,74 euro, 68,72 euro, 74,11 euro metrul pătrat, la data expertizării.

De la acestea, s-a făcut

o estimare a valorii unității metrice de 61 euro metrul pătrat, fără, însă, a se

indica motivația sau criteriul pentru care ea a fost stabilită mai mare chiar decât

cea găsită pentru o proprietate de calitate superioară.

În aceste condiții, curtea

de apel a efectuat media aritmetică a celor patru valori, calculând 65 euro pe unitate.

Cererile de suplimentare

a onorariilor făcute de experți au fost respinse, cu motivarea că primul raport

de expertiză nu a ținut cont de obiectivele impuse de instanță, experții având obligația

refacerii lui, în același onorariu.

Împotriva acestei decizii

contestatorul I.S. a formulat recurs, aducându-i critici de nelegalitate, întemeiate

în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Instanța nu a ținut cont

de valoarea terenului în zonă, care în anul 2008 era la 250 euro/mp, conform adreselor

de la agențiile imobiliare.

Curtea de apel a dispus

refacerea expertizelor, dar experții au avut în vedere doar contracte de vânzare-cumpărare

cu valori mult mai mici, puse la dispoziție de către intimată. Experții au comparat

terenul reclamantului cu terenuri net inferioare, ceea ce a dus la stabilirea unei

valori inferioare, fără a ține cont de valorile grilei notarilor publici.

S-a ajuns la situația

ca în fiecare dosar disjuns să fie stabilite valori total diferite, fără nici o

motivare logică.

Analizând recursul formulat,

Înalta Curte urmează a-l respinge, ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Conform art. 26 alin.

(2) din Legea nr. 33/1994, varianta în vigoare la data promovării acțiunii, „La

calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama

de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea

administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și

de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând

în considerare și dovezile prezentate de aceștia”.

În aplicarea acestui act

normativ, pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor, instanța de judecată

trebuie să se raporteze la valoarea de tranzacționare, câtă vreme textul menționat

dispune că: „experții, precum și instanța vor ține seama de

prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobile de același fel în

unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză”.

Prin imobile de același

fel se înțeleg imobile cu aceleași caracteristici fizice, de localizare și

utilizare, iar potrivit aceleiași norme legale, la stabilirea despăgubirilor,

instanța trebuie să aibă în vedere imobile din aceeași unitate administrativ-teritorială.

Înalta Curte apreciază

că, prin însușirea raportului de expertiză efectuat în faza de judecată a apelului,

instanța de apel a respectat prevederile art. 26 din Legea nr. 33/1994.

Astfel, au fost avute

în vedere prețurile de tranzacționare rezultate din acte de vânzare-cumpărare

prezentate de părți, având ca obiect terenuri aflate în aceeași unitate administrativ

teritorială și cu caracteristici apropriate celui în litigiu, la momentul efectuării

expertizei.

Instanța de apel a efectuat

o medie aritmetică a celor patru valori identificate de experți, rezultând valoarea

de 65 euro/mp.

Împrejurarea că experții

au avut în vedere valori ale terenurilor ce fac obiectul contractelor de vânzare-cumpărare,

deși acestea nu sunt situate în aceeași tarla cu terenul în litigiu, nu

face ca hotărârea instanței de apel, întemeiată pe raportul de expertiză astfel

întocmit, să fie pronunțată cu încălcarea art. 26 din Legea nr. 33/1994.

Aceasta deoarece textul

menționat impune condiția ca imobilele să fie „de același fel” și

„situate în aceeași unitate administrativă”, interesând prin urmare caracteristici

similare (iar nu identice), fizice, de localizare și utilizare care se reflectă

în prețul de tranzacționare.

În plus, nu există nici

o dispoziție legală care să impună instanței obligația ca, în aplicarea

art. 26 din Legea nr. 33/1994, să aibă în vedere prețurile de tranzacționare

stabilite prin grila notarilor publici.

Textul legal impune numai

condiția ca instanța să aibă în vedere prețurile de tranzacționare,

rămânând la latitudinea instanței administrarea probelor din care să rezulte

acest preț.

Or, cât timp, prin contractele

de vânzare-cumpărare atașate raportului de expertiză efectuat s-a făcut dovada

prețurilor de tranzacționare pentru imobile de același fel cu cel

aflat în litigiu, nu se poate susține că au fost încălcate prevederile

art. 26 din Legea nr. 33/1994.

Prin urmare, pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge, ca

nefondat, recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul

declarat de contestatorul I.S. împotriva deciziei civile nr. 6 din 18 ianuarie 2013

a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 octombrie 2013.