ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 8 februarie 2013, petentul M.N. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 14600/118/2012 al Tribunalului Constanța către o altă instanță în grad egal. În susținerea cererii, și-a exprimat suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea instanței este știrbită, datorită existenței tuturor celor 3 situații prevăzute de art. 55 C. proc. pen., respectiv calității părților, dușmăniilor locale și împrejurărilor cauzei.

Cu referire la calitatea părților implicate în cauză, a arătat că denunțătorul B.V., cel care l-a acuzat de comiterea unei fapte de corupție constând în mituirea unui funcționar-organ de cercetare penală, era chiar șeful Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, care a susținut că scopul dării de mită ar fi fost intervenția acestui funcționar, de altfel necompetent, în soluționarea unor dosare penale în care petentul ar fi fost cercetat, aflate în lucru la organe de cercetare penală din Constanța. Mai mult, denunțătorul a dobândit ulterior calitatea de ofițer de poliție judiciară în subordinea D.N.A. - Structura Centrală. A considerat că, datorită calității denunțătorului, ancheta a urmat un curs nefiresc, petentul fiind deferit Tribunalului Constanța cu o grabă neobișnuită, cu sacrificarea garanțiilor procesuale privind regimul administrării probelor și asigurarea dreptului la apărare.

A opinat că în faza judecății, calitatea denunțătorului de fost șef al Inspectoratului de Poliție Județean Constanța poate avea o influență nefirească asupra judecătorului local, existând riscul probabil ca acesta să dea deplină credință afirmațiilor denunțătorului, fie și prin prisma notorietății sale, imprimându-se cauzei riscul unei nelegale soluționări, întrucât probabilitatea ca depoziția denunțătorului să fie încoronată ca regină a probelor este una considerabilă. Prin urmare, petentul a considerat că nu poate avea parte de garanția imparțialității, la care se referă art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în cadrul dreptului părții la un proces echitabil. Petentul a reclamat faptul că Tribunalul Constanța îl tratează ca pe un condamnat, refuzându-i înlocuirea măsurii arestării preventive pe motiv că încă nu s-a depășit etapa verificării regularității actului de sesizare sau că nu s-a procedat la cercetarea judecătorească.

De asemenea, aceeași instanță îi refuză vocația de a fi liberat provizoriu, inversând logica specifică acestei cereri, în sensul că petentului i se solicită dovezi că, lăsat în libertate, nu va dăuna ordinii sociale, aspectele descrise fiind expresia unei încrederi acordate, în mod nelegal, de către judecătorul fondului calității denunțătorului. În continuare, petentul a arătat că și calitatea sa comportă interes în cauză, fiind primarul orașului Năvodari, localitate aflată în circumscripția Tribunalului Constanța și a Curții de Apel Constanța. A menționat că prin activitatea sa administrativ - politică și-a atras atât simpatii, cât și antipatii, relevant în cauză fiind aceea că a reclamat public, în mod repetat, cu mult înaintea reținerii sale, nereguli și abuzuri ale denunțătorului - șeful Inspectoratului de Poliție Județean Constanța - dăunătoare bunei funcționări a instituției Primăriei și vătămătoare pentru comunitate.

Și-a exprimat temerea că, fiind primar al orașului Năvodari încă din anul 2008, este o persoană cu notorietate pe plan local (județean), existând posibilitatea ca omul - judecător să aibă judecăți de valoare în ceea ce-l privește, lucru pe deplin plauzibil și nepermis. Petentul a făcut referire la dușmăniile locale, precizând că pe fondul raporturilor dintre acesta, ca om politic și primar al orașului Năvodari și conducerea politică a județului și orașului Constanța, a susținut în cererile care privesc starea de arest faptul că menținerea acestei stări servește unor interese politice de a-l elimina definitiv pe petent din funcția de primar al orașului Năvodari, pe fondul unor dispute instituționale mai vechi, privind preluarea la nivel județean a unor activități aducătoare de bunăstare pentru orașul Năvodari.

Și-a manifestat suspiciunea rezonabilă că factorii politici locali pot aduce atingere celei mai importante componente a demnității unui judecător, anume imparțialitatea, în raport și de împrejurările cauzei, evidențiind că opinia publică locală (județeană) s-a manifestat în favoarea sau împotriva sa, atât cu privire la aspectele bune cât și la cele rele din timpul exercitării atribuțiilor sale de primar (din 2008) dar și după 15 noiembrie 2012 (data arestării). A precizat că în procedura verificării menținerii arestului preventiv - cereri soluționate la Tribunalul Constanța și la Curtea de Apel Constanța - apărarea a invocat în sprijinul petentului simpatia unui număr considerabil de cetățeni față de primarul lor, împrejurare de natură a proba faptul că judecarea sa în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

Cu toate acestea, a arătat că există și voci particulare, care îl consideră deja vinovat, care se exprimă în mediul public și care pun presiune pe instanța locală. În susținerea cererii sale a depus numeroase extrase din presa locală și națională, material probator din dosarul a cărui strămutare se solicită și hotărâri judecătorești pronunțate în cauză. Verificând actele și lucrările dosarului, în baza informațiilor prezentate în Referatul Curții de Apel Constanța nr. 18/S/2013 din 25 martie 2013, Înalta Curte constată că în sarcina petentului M.N. s-a reținut că, în perioada iunie - octombrie 2012, în calitate de primar al orașului Năvodari, a solicitat lui B.V. (ofițer de poliție judiciară, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Constanța la acel moment) să-i ofere protecție împotriva anchetelor penale care-l vizau, să intervină în aceste anchete, pe care le considera abuzive, nejustificate și motivate politic.

Pentru efortul său, cu ocazia unei întâlniri dintre cei doi din sediul Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, ce a avut loc la 18 octombrie 2012, lui B.V. i s-a promis o recompensă. Promisiunea a fost făcută inclusiv în scris, folosind două bilețele care au fost introduse în tocător. Pe aceste bilețele era scrisă solicitarea adresată de M.N. lui B.V. ca acesta din urmă să-i pună la dispoziție o copie a cărții de identitate a unei persoane de încredere și numărul de telefon mobil pentru a-i face „acte de proprietate" pe un teren. Referatul menționează că promisiunea s-a materializat prin acordarea către denunțător, în data de 25 octombrie 2012, a două loturi de teren situate în Năvodari.

Darea acestor terenuri s-a făcut indirect, prin intermediari (V.N., apropiat al lui M.N. și B.F. - investigator sub acoperire, ca apropiată a lui B.V.), prin simularea unor vânzări consemnate în două contracte semnate de acești intermediari, autentificate de BNP T.M. sub nr. 1952 din 25 octombrie 2012 și nr. 953 din 25 octombrie 2012, prețul total de vânzare al acestor terenuri fiind de 59.000 de RON iar valoarea de piață a celor două loturi de teren, în suprafață de 577 m, fiind de 46.160 de euro. Se arată că în sarcina inculpatului V.N. s-a reținut că a dat declarații mincinoase și nu a spus tot ce știa privitor la aspectele esențiale asupra cărora a fost întrebat în cauză, iar în data de 25 octombrie 2012 a declarat necorespunzător adevărului în fața notarului public T.M., susținând că a primit suma de 59.000 RON, reprezentând prețul achiziționării celor două loturi de teren.

Potrivit informațiilor transmise de Curtea de Apel Constanța, în faza de urmărire penală, prin Încheierea din data de 15 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul București în Dosarul nr. 44076/3/2012, s-a dispus arestarea preventivă a petentului M.N. pentru o perioadă de 29 zile, iar după trimiterea în judecată a acestuia și sesizarea instanței, măsura arestării preventive a fost menținută succesiv, conform art. 300 alin. (3) C. proc. pen. și art. 300 C. proc. pen. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la 10 decembrie 2012 sub nr. 14600/118/2012, fiind repartizată la completul FC 2 specializat în soluționarea cauzelor de corupție, în compunerea căruia intră domnul judecător C.C.

Prin încheierea din data de 10 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Constanța, în cauză a fost admisă declarația de abținere formulată de domnul judecător C.C., apreciindu-se incidente cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 48 lit. d) și g) C. proc. pen. Urmare admiterii declarației de abținere, cauza a fost repartizată completului FC 3 specializat în soluționarea cauzelor de corupție, în compunerea căruia intră domnul judecător L.L. Se arată că în cauză au fost acordate termene la datele de 23 ianuarie 2013, 13 februarie 2013, 06 martie 2013 și 27 februarie 2013, în prezent dosarul fiind în etapa cercetării judecătorești, începută la termenul din 13 februarie 2012 prin audierea petentului M.N.

Au mai fost stabilite termene intermediare pentru soluționarea cererilor privind legalitatea menținerii măsurii arestării preventive a inculpatului M.N. Referitor la motivele invocate de petent privind calitatea părților implicate, referatul întocmit de către Curtea de Apel Constanța precizează că se confirmă susținerile petentului privitor la calitatea părților implicate, în sensul că, la data săvârșirii faptei, denunțătorul B.V. era șeful Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța, iar petentul M.N. era primarul orașului Năvodari, persoană cu notorietate pe plan local.

Referitor la invocarea unor dușmănii locale manifestate între petent și persoane cu funcții de conducere din administrația locală a județului Constanța, se menționează că instanța Curții de Apel nu deține date care să permită o apreciere obiectivă asupra celor susținute de petent, constatând, însă, că dușmăniile locale invocate au fost redate în articole de presă, chiar anterior arestării petentului în cauză, așa cum rezultă din articolele de presă existente în dosarul de urmărire penală. Din perspectiva împrejurărilor cauzei, se constată că există un puternic interes pe plan local, atât pentru reprezentanții mass media, cât și pentru cetățenii obișnuiți, concluzie ce se bazează pe reflectarea constantă în presă a evoluției cauzei și pe participarea unui public mai numeros la ședințele de judecată.

În concluzie, Curtea de Apel Constanța a lăsat la aprecierea Înaltei Curți de Casație și Justiție soluția privind temeinicia cererii de strămutare formulate de petentul M.N. Cererea de strămutare este nefondată. Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței.

În cauză, se constată că, în aparență, subzistă anumite situații menționate de dispozițiile art. 55 alin. (1) C. proc. pen. care, potrivit acestui text, prezintă vocația conducerii către o posibilă afectare a obiectivității și imparțialității. Astfel, se confirmă susținerile petentului privind calitatea sa de primar al orașului Năvodari, după cum se confirmă și calitatea denunțătorului, de șef al Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, la momentul la care a avut loc fapta reținută în sarcina petentului. Referitor la dușmăniile locale dintre petent și persoane cu funcții de conducere din administrația locală a județului Constanta, din informațiile transmite de către Curtea de Apel Constanța rezultă că acestea, existente sau nu, au fost redate în articole de presă, chiar anterior arestării petentului în cauză, aceleași concluzii reieșind, de altfel, și din numeroasele extrase din presa locală sau națională depuse la dosarul cauzei.

Cât privește împrejurările cauzei, în raport de probele existente la dosar, instanța constată existența interesului public pe plan local, manifestat atât de mass-media cât și de către cetățenii obișnuiți, așa cum reiese din informările realizate de către presă asupra evoluției cauzei și din participarea unui public mai numeros la ședințele de judecată privind cauza a cărei strămutare se solicită. Se apreciază că, din perspectiva analizei asupra unei cereri de strămutare, instanța trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, împrejurările sau faptele invocate, ce se pot verifica, pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului implicat în soluționarea cauzei.

Altfel spus, Înalta Curte este ținută a verifica dacă aspectele invocate de petent referitor la împrejurările cauzei, dușmăniile locale sau calității părților, au nu numai vocația, dar și capacitatea concretă, certă, de a știrbi imparțialitatea judecătorilor chemați să soluționeze cauza, știut fiind că în privința imparțialității obiective a judecătorului, Curtea Europeană a stabilit că aparențele au un rol decisiv, iar limitele lor se determină în raport de împrejurările concrete ale cauzelor. Înalta Curte constată că suspiciunile petentului, în sensul afectării imparțialității și obiectivității magistraților datorită fie calității părților, fie posibilelor dușmănii locale sau împrejurărilor cauzei, ce suscită un interes local deosebit, manifestat atât în presă cât și în rândul populației locale, nu sunt susținute de probe.

Analizând temerile exprimate de petent, în sensul că aspectele invocate îi pot agrava situația, putând duce la condamnarea sa împotriva evidențelor și probelor existente la dosar, instanța constată că nu există aspecte care să susțină o astfel de concluzie. Măsurile luate în cauză de către Tribunalul Constanța, referitoare la starea de arest preventiv a petentului, nu se întemeiază pe rațiuni mediatice, fiind motivate în temeiul dispozițiilor legale aplicabile.

De altfel, Înalta Curte observă că, pe de o parte, măsura inițială a arestării petentului nu a fost luată de către Tribunalul Constanța, ci de către Tribunalul București prin încheierea pronunțată la 15 noiembrie 2012 în Dosarul nr. 44076/3/2012, iar pe de altă parte, contrar susținerilor - nedovedite - ale petentului privind pretinsa opinie preexistentă și nefavorabilă acestuia în rândurile magistraților locali, se constată că petentul a fost pus în libertate de către magistrații Curții de Apel Constanța, în cadrul judecării recursului declarat de petent împotriva Încheierii din 12 aprilie 2013 a Tribunalului Constanța prin care s-a respins cererea acestuia de liberare provizorie sub control judiciar, împrejurare de natură a forma opinia Înaltei Curți că, la nivel local, imparțialitatea și obiectivitatea magistraților implicați în soluționarea cauzei nu sunt afectate.

Ca atare, suspiciunile petentului privind lipsa de obiectivitate a magistraților, în raport de soluțiile potrivnice petentului pronunțate de aceștia, nu se circumscriu cazurilor prevăzute de art. 55 alin. (1) C. proc. pen. care justifică în mod rezonabil admiterea cererii de strămutare. Mai mult, faptul că în cauză s-a formulat o cerere de abținere arată că magistrații respectivi sunt preocupați de a asigura realizarea unei justiții corecte și imparțiale în cauză.

Având în vedere cele mai sus menționate, Înalta Curte consideră că în speță nu s-au produs dovezi care să conducă la concluzia afectării imparțialității magistraților datorită calității de primar al orașului Năvodari a petentului, posibilelor dușmănii locale sau împrejurărilor cauzei, cu atât mai mult cu cât, însuși petentul menționează că, în apărarea sa a invocat simpatia manifestă a unui număr considerabil de cetățeni față de primarul lor, iar opinia publică locală (județeană) s-a manifestat în favoarea sau împotriva sa, atât cu privire la aspectele bune cât și la cele rele existente în timpul exercitării atribuțiilor sale de primar atât înainte cât și după 15 noiembrie 2012 (data arestării), aspecte de natură a întări convingerea instanței că la Tribunalul Constanța și la Curtea de Apel Constanța sunt îndeplinite toate condițiile pentru normala și corecta soluționare a cauzei.

Față de considerentele arătate, se constată că aspectele invocate de petent nu pot știrbi în vreun mod imparțialitatea judecătorilor și nu pot constitui motive de suspiciune cu privire la posibila nepărtinire a instanței învestită cu soluționarea cauzei. Înalta Curte, în raport de împrejurările concrete examinate, văzând prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen., apreciază că temerile petiționarului nu sunt justificate, membrii instanței fiind magistrați de profesie, prezumați a fi lipsiți de orice prejudecată sau de parțialitate. Ca atare, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul M.N. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 14600/118/2012 al Tribunalului Constanța. Obligă petentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 30 aprilie 2013. Procesat de GGC - LM