ÎCCJ, Secția penală

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra cererii de

strămutare de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei

instanțe la data de 8 februarie 2013, petentul M.N. a solicitat strămutarea

judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 14600/118/2012 al

Tribunalului Constanța către o altă instanță în grad egal.

În susținerea

cererii, și-a exprimat suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea instanței este

știrbită, datorită existenței tuturor celor 3 situații prevăzute de art. 55 C.

proc. pen., respectiv calității părților, dușmăniilor locale și împrejurărilor

cauzei.

Cu referire la calitatea

părților implicate în cauză, a arătat că denunțătorul B.V., cel care l-a acuzat

de comiterea unei fapte de corupție constând în mituirea unui funcționar-organ

de cercetare penală, era chiar șeful Inspectoratului de Poliție Județean

Constanța, care a susținut că scopul dării de mită ar fi fost intervenția

acestui funcționar, de altfel necompetent, în soluționarea unor dosare penale

în care petentul ar fi fost cercetat, aflate în lucru la organe de cercetare

penală din Constanța. Mai mult, denunțătorul a dobândit ulterior calitatea de

ofițer de poliție judiciară în subordinea D.N.A. - Structura Centrală.

A considerat că,

datorită calității denunțătorului, ancheta a urmat un curs nefiresc, petentul

fiind deferit Tribunalului Constanța cu o grabă neobișnuită, cu sacrificarea

garanțiilor procesuale privind regimul administrării probelor și asigurarea

dreptului la apărare.

A opinat că în faza

judecății, calitatea denunțătorului de fost șef al Inspectoratului de Poliție

Județean Constanța poate avea o influență nefirească asupra judecătorului

local, existând riscul probabil ca acesta să dea deplină credință afirmațiilor

denunțătorului, fie și prin prisma notorietății sale, imprimându-se cauzei

riscul unei nelegale soluționări, întrucât probabilitatea ca depoziția

denunțătorului să fie încoronată ca regină a probelor este una considerabilă.

Prin urmare, petentul

a considerat că nu poate avea parte de garanția imparțialității, la care se

referă art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în cadrul dreptului

părții la un proces echitabil.

Petentul a reclamat

faptul că Tribunalul Constanța îl tratează ca pe un condamnat, refuzându-i

înlocuirea măsurii arestării preventive pe motiv că încă nu s-a depășit etapa

verificării regularității actului de sesizare sau că nu s-a procedat la

cercetarea judecătorească. De asemenea, aceeași instanță îi refuză vocația de a

fi liberat provizoriu, inversând logica specifică acestei cereri, în sensul că

petentului i se solicită dovezi că, lăsat în libertate, nu va dăuna ordinii

sociale, aspectele descrise fiind expresia unei încrederi acordate, în mod

nelegal, de către judecătorul fondului calității denunțătorului.

În continuare,

petentul a arătat că și calitatea sa comportă interes în cauză, fiind primarul

orașului Năvodari, localitate aflată în circumscripția Tribunalului Constanța

și a Curții de Apel Constanța. A menționat că prin activitatea sa administrativ

- politică și-a atras atât simpatii, cât și antipatii, relevant în cauză fiind

aceea că a reclamat public, în mod repetat, cu mult înaintea reținerii sale,

nereguli și abuzuri ale denunțătorului - șeful Inspectoratului de Poliție

Județean Constanța - dăunătoare bunei funcționări a instituției Primăriei și

vătămătoare pentru comunitate. Și-a exprimat temerea că, fiind primar al

orașului Năvodari încă din anul 2008, este o persoană cu notorietate pe plan

local (județean), existând posibilitatea ca omul - judecător să aibă judecăți

de valoare în ceea ce-l privește, lucru pe deplin plauzibil și nepermis.

Petentul a făcut

referire la dușmăniile locale, precizând că pe fondul raporturilor dintre

acesta, ca om politic și primar al orașului Năvodari și conducerea politică a

județului și orașului Constanța, a susținut în cererile care privesc starea de

arest faptul că menținerea acestei stări servește unor interese politice de a-l

elimina definitiv pe petent din funcția de primar al orașului Năvodari, pe

fondul unor dispute instituționale mai vechi, privind preluarea la nivel

județean a unor activități aducătoare de bunăstare pentru orașul Năvodari.

Și-a manifestat

suspiciunea rezonabilă că factorii politici locali pot aduce atingere celei mai

importante componente a demnității unui judecător, anume imparțialitatea, în

raport și de împrejurările cauzei, evidențiind că opinia publică locală

(județeană) s-a manifestat în favoarea sau împotriva sa, atât cu privire la

aspectele bune cât și la cele rele din timpul exercitării atribuțiilor sale de

primar (din 2008) dar și după 15 noiembrie 2012 (data arestării).

A precizat că în

procedura verificării menținerii arestului preventiv - cereri soluționate la

Tribunalul Constanța și la Curtea de Apel Constanța - apărarea a invocat în

sprijinul petentului simpatia unui număr considerabil de cetățeni față de

primarul lor, împrejurare de natură a proba faptul că judecarea sa în libertate

nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Cu toate acestea, a arătat că

există și voci particulare, care îl consideră deja vinovat, care se exprimă în

mediul public și care pun presiune pe instanța locală.

În susținerea cererii

sale a depus numeroase extrase din presa locală și națională, material probator

din dosarul a cărui strămutare se solicită și hotărâri judecătorești pronunțate

în cauză.

Verificând actele și

lucrările dosarului, în baza informațiilor prezentate în Referatul Curții de

Apel Constanța nr. 18/S/2013 din 25 martie 2013, Înalta Curte constată că în

sarcina petentului M.N. s-a reținut că, în perioada iunie - octombrie 2012, în

calitate de primar al orașului Năvodari, a solicitat lui B.V. (ofițer de poliție

judiciară, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Constanța la acel moment)

să-i ofere protecție împotriva anchetelor penale care-l vizau, să intervină în

aceste anchete, pe care le considera abuzive, nejustificate și motivate

politic. Pentru efortul său, cu ocazia unei întâlniri dintre cei doi din sediul

Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, ce a avut loc la 18 octombrie

2012, lui B.V. i s-a promis o recompensă. Promisiunea a fost făcută inclusiv în

scris, folosind două bilețele care au fost introduse în tocător. Pe aceste

bilețele era scrisă solicitarea adresată de M.N. lui B.V. ca acesta din urmă

să-i pună la dispoziție o copie a cărții de identitate a unei persoane de

încredere și numărul de telefon mobil pentru a-i face „acte de proprietate"

pe un teren.

Referatul menționează

că promisiunea s-a materializat prin acordarea către denunțător, în data de 25

octombrie 2012, a două loturi de teren situate în Năvodari. Darea acestor

terenuri s-a făcut indirect, prin intermediari (V.N., apropiat al lui M.N. și

B.F. - investigator sub acoperire, ca apropiată a lui B.V.), prin simularea

unor vânzări consemnate în două contracte semnate de acești intermediari,

autentificate de BNP T.M. sub nr. 1952 din 25 octombrie 2012 și nr. 953 din 25

octombrie 2012, prețul total de vânzare al acestor terenuri fiind de 59.000 de

RON iar valoarea de piață a celor două loturi de teren, în suprafață de 577 m,

fiind de 46.160 de euro.

Se arată că în

sarcina inculpatului V.N. s-a reținut că a dat declarații mincinoase și nu a

spus tot ce știa privitor la aspectele esențiale asupra cărora a fost întrebat

în cauză, iar în data de 25 octombrie 2012 a declarat necorespunzător

adevărului în fața notarului public T.M., susținând că a primit suma de 59.000

RON, reprezentând prețul achiziționării celor două loturi de teren.

Potrivit

informațiilor transmise de Curtea de Apel Constanța, în faza de urmărire

penală, prin Încheierea din data de 15 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul

București în Dosarul nr. 44076/3/2012, s-a dispus arestarea preventivă a

petentului M.N. pentru o perioadă de 29 zile, iar după trimiterea în judecată a

acestuia și sesizarea instanței, măsura arestării preventive a fost menținută

succesiv, conform art. 300 alin. (3) C. proc. pen. și art. 300 C. proc. pen.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la 10 decembrie 2012 sub nr.

14600/118/2012, fiind repartizată la completul FC 2 specializat în soluționarea

cauzelor de corupție, în compunerea căruia intră domnul judecător C.C.

Prin încheierea din

data de 10 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Constanța, în cauză a fost

admisă declarația de abținere formulată de domnul judecător C.C., apreciindu-se

incidente cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 48 lit. d) și g) C.

proc. pen.

Urmare admiterii

declarației de abținere, cauza a fost repartizată completului FC 3 specializat

în soluționarea cauzelor de corupție, în compunerea căruia intră domnul

judecător L.L.

Se arată că în cauză

au fost acordate termene la datele de 23 ianuarie 2013, 13 februarie 2013, 06

martie 2013 și 27 februarie 2013, în prezent dosarul fiind în etapa cercetării

judecătorești, începută la termenul din 13 februarie 2012 prin audierea

petentului M.N. Au mai fost stabilite termene intermediare pentru soluționarea

cererilor privind legalitatea menținerii măsurii arestării preventive a

inculpatului M.N.

Referitor la motivele

invocate de petent privind calitatea părților implicate, referatul întocmit de

către Curtea de Apel Constanța precizează că se confirmă susținerile petentului

privitor la calitatea părților implicate, în sensul că, la data săvârșirii

faptei, denunțătorul B.V. era șeful Inspectoratului de Poliție al Județului

Constanța, iar petentul M.N. era primarul orașului Năvodari, persoană cu

notorietate pe plan local.

Referitor la

invocarea unor dușmănii locale manifestate între petent și persoane cu funcții

de conducere din administrația locală a județului Constanța, se menționează că

instanța Curții de Apel nu deține date care să permită o apreciere obiectivă

asupra celor susținute de petent, constatând, însă, că dușmăniile locale

invocate au fost redate în articole de presă, chiar anterior arestării

petentului în cauză, așa cum rezultă din articolele de presă existente în

dosarul de urmărire penală.

Din perspectiva

împrejurărilor cauzei, se constată că există un puternic interes pe plan local,

atât pentru reprezentanții mass media, cât și pentru cetățenii obișnuiți,

concluzie ce se bazează pe reflectarea constantă în presă a evoluției cauzei și

pe participarea unui public mai numeros la ședințele de judecată.

În concluzie, Curtea

de Apel Constanța a lăsat la aprecierea Înaltei Curți de Casație și Justiție

soluția privind temeinicia cererii de strămutare formulate de petentul M.N.

Cererea de strămutare

este nefondată.

Potrivit art. 55

alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea

unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în

cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor

cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de

tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la

gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari

sau grefierii instanței.

În cauză, se constată

că, în aparență, subzistă anumite situații menționate de dispozițiile art. 55

alin. (1) C. proc. pen. care, potrivit acestui text, prezintă vocația

conducerii către o posibilă afectare a obiectivității și imparțialității.

Astfel, se confirmă

susținerile petentului privind calitatea sa de primar al orașului Năvodari,

după cum se confirmă și calitatea denunțătorului, de șef al Inspectoratului de

Poliție Județean Constanța, la momentul la care a avut loc fapta reținută în

sarcina petentului.

Referitor la

dușmăniile locale dintre petent și persoane cu funcții de conducere din

administrația locală a județului Constanta, din informațiile transmite de către

Curtea de Apel Constanța rezultă că acestea, existente sau nu, au fost redate

în articole de presă, chiar anterior arestării petentului în cauză, aceleași

concluzii reieșind, de altfel, și din numeroasele extrase din presa locală sau

națională depuse la dosarul cauzei.

Cât privește

împrejurările cauzei, în raport de probele existente la dosar, instanța

constată existența interesului public pe plan local, manifestat atât de

mass-media cât și de către cetățenii obișnuiți, așa cum reiese din informările

realizate de către presă asupra evoluției cauzei și din participarea unui

public mai numeros la ședințele de judecată privind cauza a cărei strămutare se

solicită. Se apreciază că, din perspectiva analizei asupra unei cereri de

strămutare, instanța trebuie să analizeze dacă, independent de conduita

judecătorului, împrejurările sau faptele invocate, ce se pot verifica, pot pune

în discuție imparțialitatea judecătorului implicat în soluționarea cauzei.

Altfel spus, Înalta

Curte este ținută a verifica dacă aspectele invocate de petent referitor la

împrejurările cauzei, dușmăniile locale sau calității părților, au nu numai

vocația, dar și capacitatea concretă, certă, de a știrbi imparțialitatea

judecătorilor chemați să soluționeze cauza, știut fiind că în privința

imparțialității obiective a judecătorului, Curtea Europeană a stabilit că aparențele

au un rol decisiv, iar limitele lor se determină în raport de împrejurările

concrete ale cauzelor.

Înalta Curte constată

că suspiciunile petentului, în sensul afectării imparțialității și

obiectivității magistraților datorită fie calității părților, fie posibilelor

dușmănii locale sau împrejurărilor cauzei, ce suscită un interes local

deosebit, manifestat atât în presă cât și în rândul populației locale, nu sunt

susținute de probe.

Analizând temerile

exprimate de petent, în sensul că aspectele invocate îi pot agrava situația,

putând duce la condamnarea sa împotriva evidențelor și probelor existente la

dosar, instanța constată că nu există aspecte care să susțină o astfel de

concluzie.

Măsurile luate în

cauză de către Tribunalul Constanța, referitoare la starea de arest preventiv a

petentului, nu se întemeiază pe rațiuni mediatice, fiind motivate în temeiul

dispozițiilor legale aplicabile.

De altfel, Înalta

Curte observă că, pe de o parte, măsura inițială a arestării petentului nu a

fost luată de către Tribunalul Constanța, ci de către Tribunalul București prin

încheierea pronunțată la 15 noiembrie 2012 în Dosarul nr. 44076/3/2012, iar pe

de altă parte, contrar susținerilor - nedovedite - ale petentului privind

pretinsa opinie preexistentă și nefavorabilă acestuia în rândurile

magistraților locali, se constată că petentul a fost pus în libertate de către

magistrații Curții de Apel Constanța, în cadrul judecării recursului declarat

de petent împotriva Încheierii din 12 aprilie 2013 a Tribunalului Constanța prin

care s-a respins cererea acestuia de liberare provizorie sub control judiciar,

împrejurare de natură a forma opinia Înaltei Curți că, la nivel local,

imparțialitatea și obiectivitatea magistraților implicați în soluționarea

cauzei nu sunt afectate.

Ca atare,

suspiciunile petentului privind lipsa de obiectivitate a magistraților, în

raport de soluțiile potrivnice petentului pronunțate de aceștia, nu se

circumscriu cazurilor prevăzute de art. 55 alin. (1) C. proc. pen. care

justifică în mod rezonabil admiterea cererii de strămutare.

Mai mult, faptul că

în cauză s-a formulat o cerere de abținere arată că magistrații respectivi sunt

preocupați de a asigura realizarea unei justiții corecte și imparțiale în

cauză.

Având în vedere cele

mai sus menționate, Înalta Curte consideră că în speță nu s-au produs dovezi

care să conducă la concluzia afectării imparțialității magistraților datorită

calității de primar al orașului Năvodari a petentului, posibilelor dușmănii

locale sau împrejurărilor cauzei, cu atât mai mult cu cât, însuși petentul

menționează că, în apărarea sa a invocat simpatia manifestă a unui număr

considerabil de cetățeni față de primarul lor, iar opinia publică locală

(județeană) s-a manifestat în favoarea sau împotriva sa, atât cu privire la

aspectele bune cât și la cele rele existente în timpul exercitării atribuțiilor

sale de primar atât înainte cât și după 15 noiembrie 2012 (data arestării),

aspecte de natură a întări convingerea instanței că la Tribunalul Constanța și

la Curtea de Apel Constanța sunt îndeplinite toate condițiile pentru normala și

corecta soluționare a cauzei.

Față de

considerentele arătate, se constată că aspectele invocate de petent nu pot

știrbi în vreun mod imparțialitatea judecătorilor și nu pot constitui motive de

suspiciune cu privire la posibila nepărtinire a instanței învestită cu

soluționarea cauzei.

Înalta Curte, în

raport de împrejurările concrete examinate, văzând prevederile art. 55 alin.

(2) C. proc. pen., apreciază că temerile petiționarului nu sunt justificate,

membrii instanței fiind magistrați de profesie, prezumați a fi lipsiți de orice

prejudecată sau de parțialitate.

Ca atare, neexistând

motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi

respinsă.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca

nefondată, cererea formulată de petentul M.N. pentru strămutarea judecării

cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 14600/118/2012 al Tribunalului

Constanța.

Obligă petentul la

plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 30 aprilie 2013.

Procesat de GGC - LM