ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii

de strămutare de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20 mai 2013 petentul S.G.G.

a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 10562/118/2012

al Curții de Apel Constanța, apreciind că nu va avea parte de o judecată

dreaptă, întrucât imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită

împrejurărilor cauzei și calității părților, avându-se în vedere mediatizarea

excesivă a cauzei la nivel local.

Verificând

actele și lucrările dosarului, Curtea constată că pe rolul Curții de Apel

Constanța se află dosarul ce se solicită a fi strămutat nr. 10562/118/2012 cu

termen de judecată la 30 aprilie 2013.

În

informațiile primite de la Ministerul Justiției se arată că toate suspiciunile

formulate de petent nu au fundament real și nici nu sunt susținute de probe,

iar din oficiu nu s-a constatat exercitarea vreunei influențe asupra

judecătorilor Curții de Apel Constanța, apreciind că presiunea mediatică nu

poate influența imparțialitatea magistraților.

În

concluzie, a opinat că la Curtea de Apel Constanța sunt condiții pentru

judecarea cauzei în condițiile legii.

Cererea

de strămutare este nefondată.

Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., înalta Curte de

Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță competentă

la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea

judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor

locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori

când una dintre părți are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre

judecători sau procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței.

În

cauză, niciuna dintre cerințele art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite, aspectele

invocate de petent necircumscriindu-se situațiilor care, potrivit textului de

lege invocat, justifică strămutarea cauzei.

În acest sens, se constată că suspiciunile petentului în

sensul afectării imparțialității și obiectivității magistraților datorită

presiunii mediatice, nu sunt susținute de probe.

În

cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu

numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial,

dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța investită cu

cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita

judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în

discuție imparțialitatea judecătorului interesat.

Curtea

Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului,

aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența

instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

În

cazul de față, înalta Curte, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C.

proc. pen. și de datele expuse, apreciază că temerile petentului nu sunt

justificate, membrii instanței fiind magistrați de profesie, prezumați a fi

lipsiți de orice prejudecată sau de parțialitate.

Ca

atare, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării

cauzei, cererea va fi respinsă.

Văzând

și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca

nefondată, cererea formulată de petentul S.G.G. pentru strămutarea judecării

cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 10562/118/2012 al Curții de Apel

Constanța.

Obligă

petentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi, 18 iunie 2013.