ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 935/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 127 din 7 mai 2008, a admis acțiunea formulată de reclamantul G.S.M., în contradictoriu cu pârâtul M.E.C.I., având ca obiect anularea actelor administrative emise în procedura evaluării activității manageriale desfășurate de recurent în anul școlar 2006 – 2007 și a obligat pârâtul să reevalueze activitatea managerială desfășurată de recurent în această perioadă, precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.000 lei.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că reclamantul a exercitat funcția de inspector școlar general al județului Timiș în anul școlar 2006 – 2007, numire făcută prin Ordinul ministrului învățământului nr. 5078 din 7 septembrie 2006 și în baza căruia s-a încheiat contractul de management ce poartă data de 31 octombrie 2007. Instanța a mai reținut că evaluarea activității manageriale a reclamantului, în urma căreia acesta a primit un total de 80,75 puncte, corespunzătoare calificativului „bine”, s-a făcut în faza Ordinului ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1223/2007, ordin nepublicat în M. Of.

Cu privire la acest ordin, instanța a apreciat că el are un caracter normativ, fiind emis de conducătorul unui organ al administrației publice centrale și reglementând o procedură de evaluare aplicabilă unui număr indefinit de persoane, independent de identitatea acestora și în raport exclusiv cu funcția îndeplinită, fapt ce impune, în vedere a intrării sale în vigoare, publicarea în M. Of., Partea I, astfel cum prevăd dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, precum și art. 11 alin. (2) din acest act normativ. Cum nepublicarea ordinului în M. Of. are drept urmare lipsirea lui de efecte juridice, instanța de fond a concluzionat că procedura după care s-a făcut evaluarea reclamantului este nelegală, de la momentul constituirii comisiei și până la emiterea raportului de evaluare și concretizare a acestuia în calificativul „bine”, impunându-se o nouă evaluare a acestuia.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâtul M.E.C.I., criticând-o ca nelegală și netemeinică, întrucât a fost dată cu greșita aplicare a legii. S-a arătat în motivele de recurs că acțiunea reclamantului este de fapt inadmisibilă, întrucât adresele și referatul de evaluare a căror anulare se solicită, nu sunt acte administrative în înțelesul Legii nr. 544/2004. De asemenea, a mai precizat recurentul că intimatul-reclamant nu a fost vătămat cu nimic într-un drept al său prevăzut de lege, întrucât prin actele contestate nu s-au stins, nu s-au născut și nu s-au modificat raporturi juridice. S-a mai criticat sentința Curții de Apel și pentru faptul că a fost pronunțată cu greșita aplicare a Legii nr. 554/2004, instanța de fond făcând confuzie între nelegalitatea actului administrativ și inopozabilitatea acestuia.

Recursul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente: Înalta Curte de Casație și Justiție analizând actele dosarului, motivele de recurs și dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ., reține următoarele: Reclamantul-intimat a avut funcția de inspector școlar general al Județului Timiș în anul școlar 2006 -2007. În urma activității de evaluare pentru această activitate, Comisia de evaluare constituită în baza Ordinului M.E.C.T. nr. 1223/2007, i-a acordat reclamantului - intimat calificativul „bine”. Acest ordin nu a fost publicat însă în M. Of. al României, și conform art. 10 din Legea nr. 24/2000 pentru a intra în vigoare legile și celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și o rdonanțele Guvernului, deciziile primului-ministru precum și Ordinele emise de conducătorii organelor administrației publice centrale, se publică în M. Of.

al României, Partea I. Este adevărat că de la această regulă art. 10 din Legea nr. 24/2000 prevede și câteva excepții, însă Ordinul în litigiu nu face parte dintre acestea, fiind un act administrativ cu caracter normativ întrucât reglementează procedura de evaluare a inspectorilor școlari generali, a inspectorilor generali adjuncți din inspectoratele școlare. Corect prima instanță a statuat că actul în discuție nu este act administrativ individual ci normativ și astfel nu poate face excepție de la dispozițiile Legii nr. 24/2000 referitoare la publicarea în M. Of. Prin urmare, faptul mai sus constatat conduce fără dubiu la consecința lipsirii acestui Ordin de efecte juridice până în momentul publicării sale.

De aceea, Curtea de Apel a reținut în mod legal că procedura de evaluare a reclamantului-intimat este nelegală, Ordinul nr. 1223/2007 neputând fi aplicat unor situații juridice apărute anterior intrării lui în vigoare. Pornind de la aceste considerente și analizând legalitatea Ordinului nr. 1223/2007, instanța fondului ca o consecință a admis acțiunea și a constatat nulitatea actelor atacate, întreaga procedură de evaluare prin care s-a concluzionat în ceea ce privește calificativul acordat reclamantului, fiind nulă de drept. Așa fiind, în raport de cele mai sus arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care conform art. 312 C. proc.

civ., va respinge recursul declarat de M.E.C.I., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.E.C.I. împotriva sentinței civile nr. 127 din 7 mai 2008 a Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 19 februarie 2009.